- Pe 3 mai celebrăm Ziua Mondială a Libertății Presei.
- Flavius Caba-Maria: „România se află într-o poziție acceptabilă, medie, în analiza acestor indici ai libertății presei”.
- Flavius Caba-Maria: „Statele din Nordul Europei continuă să se afle pe primele poziții în libertatea presei”
- Flavius Caba-Maria: „Există o creștere a acestui grad de atribuire a unor critici jurnaliștilor. Jurnaliști care se dovedesc a fi nevinovați”.
În România, presa este discriminată în gradul ei de libertate. Degradarea nivelului de libertate din instituțiile de presă s-a petrecut, în ultimii 20 de ani, în interesul statului politruco-securistic și al nomenclaturii lui.
Instituțiile de presă liberă nu sunt protejate și nu au resurse financiare suficiente.
Despre ce mai înseamnă libertatea presei și despre cât de liberă sau îngrădită e presa din România
a vorbit Flavius Caba-Maria, Președinte Middle East Political and Economic Institute, la Aleph News.
Ce determină, de fapt, nivelul de libertate a presei?
Flavius Caba-Maria, Președinte Middle East Political and Economic Institute: „Trebuie să pornim și de la ideea când a fost instituită sau de unde a pornit ideea zilei presii libere și anume cu Ziua Mondială a Libertății Presei, care, de fapt, marchează acea declarație de la Winhock din 1991, prin care jurnalistii africani au cerut o presă liberă și independentă. Iar ulterior, în 1993, a fost stabilită această zi a presei.
De asemenea, monitorizarea presei a început undeva prin anul 2001, fiind atribuit diferite valori al nivelului de libertate. Deci, în ceea ce privește o analiză a presei, ca să observăm dacă este liberă, adică să stabilim gradul de libertate a presei, e necesar să luăm în considerare cel puțin cinci indicatori de bază pe care-i au toate marile agenții care se ocupau cu așa ceva, și anume aspectele politice, de aici pornim, aspectele de securitate, aspectele legale, economice, dar și în ceea ce privește aspectele sociale.
Dacă ne referim strict la România, noi vedem o menținere constantă pe această poziție care ne-a fost atribuită în acest an, și anume undeva în loc 49, chiar puțin în creștere față de anul anterior, dar revenim undeva la anul 2021, cam la o poziție, la indicii din 2021. Deci, e o ușoară creștere, dar în același timp și o ușoară, putem spune, stagnare pe anumiți indicatori.
Au apărut câteva mari provocări anul anterior, și anume la nivelul presei, la nivel mondial, pot să spun, și anume era digitală, în care în special Inteligența Artificială, dezinformarea, fake news-urile au contribuit sau contribuie foarte mult la influența această libertate a presei, în special reprezentând provocări și amenințări, cum am spus, dezinformare și propagandă online, la intimidări și chiar la violențe împotriva jurnaliștilor.
Deci, există diferite noi provocări la adresa jurnalistilor, iar această presă online are atât aspecte, să zic, pozitive, în care ar putea ajuta jurnalistii, dar am menționat aici aceste aspecte negative care duc la o îngrădire, și anume, Inteligența Artificială are un impact direct asupra modului în care se va desfășura activitatea.
În schimb, există și zone ale lumii unde libertatea a presei este influențată foarte mult de conflictele desfășurate în zonă. Anume, odată cu introducerea acestui aspect, aspectului securitar, și în special după atentatele de la World Trade Center, aspectele de securitate, activitatea, legile antiteroriste, toate acestea au condus și la o scădere a libertății de exprimare, invocând această lege.
În general, dacă vorbim la nivel mondial, dar putem reveni și la România, unele tendințe se aplică și la noi, chiar dacă ne înscriem în tendința globală. În 2025-2026, la început, s-a constatat o scădere a libertății presei la nivel mondial. Indicele sau scorul atribuit tuturor, per general, scorul mediu este cel mai mic cât de când se monitorizează această libertate a presei. Deci, ne aflăm într-o situație, cred că, destul de complicată și complexă, în care, am menționat anterior, trebuie analizate pe diferite paliere.
Adică, de ce este îngrijorător faptul că foarte multe state, adică peste 50% dintre state, se află într-o poziție analizată ca fiind dificilă sau foarte serioasă? România se află într-o poziție acceptabilă, să spun, medie, în analiza acestor indici ai libertății presei.
Statele din Nordul Europei, nordice, acestea continuă să se afle pe primele poziții și să-și menține această abordare față de libertatea presei.
Totodată, am văzut și o scădere în Statele Unite, odată cu apariția Președintelui Trump la Casa Albă, și Statele Unite au scăzut în acest clasament. Cunoaștem și anticipăm cauza, așa numai, atitudinea Președintelui Trump față de jurnaliști.
În schimb, ca zone periculoase, unde jurnaliștii își desfășoară activitatea, pentru că activitatea de jurnalist nu presupune doar aceste postări online, ci presupune și activitatea de teren. Sunt zonele de conflict, și anume, în special cele din Estul Europei, unde este conflictul din Ucraina, dar și, în special acum, conflictele din Orientul Mijlociu, mă refer, Gaza, Liban, dar și zona, acum, criza din Iran. Deci, toate aceste…
Mi se pare că, din 2023, în Gaza, au murit peste 200 de jurnaliști, sub diferite motive. De asemenea, s-a observat o creștere a jurnaliștilor care au fost uciși și în Liban, în ultimele zile.
Deci, această meserie, cred că este una riscantă, pentru a asigura această luptă a societății civile de a transmite datele reale, de a asigura o transparență. Cred că această libertate nu este una dată, efectivă, a presei.
Cred că trebuie să luptăm pentru ea, astfel încât să o menținem, sau să ridicăm gradul de libertate”.
Cum stă situația aici, în România, în ultimii 20 de ani?
Flavius Caba-Maria, Președinte Middle East Political and Economic Institute: „În ultimii 20 de ani, cum am zis, au avut puncte în care au fost și mai îngrădite, sau mari provocări, și anume, după 2021, 2022, 2023, 2024, chiar pe 2025, au fost mult mai dificile, cred, momentele și, cred că, impactul a fost destul de mare în perioada pandemiei de COVID, unde unele date au fost restricționate, invocându-se acest aspect al securității naționale.
Am menționat faptul, și anume, invocând acest aspect al securității naționale, al interzicerii difuzării unor elemente pentru că ar putea genera anumite vulnerabilități – conduce la faptul că avem o presă limitată.
De asemenea, vedem și modul în care sunt transmise unele, sau sunt prezentate anumite date din zonele de conflict. Sunt prezentate doar dintr-o anumită perspectivă, fără să aibă o abordare comprehensivă a situației respective.
Totodată, ce am mai putut observa, și anume, unii jurnaliști – nu cunosc exact numărul – dar au fost supuși unor anchete, care, bineînțeles, după mulți ani, s-a dovedit că jurnaliștii respectivi au fost nevinovați.
Deci există și o creștere a acestui grad de, să zic, atribuire a unor critici jurnaliștilor. Ceea ce ați menționat și dumneavoastră, și anume, această migrație a audienței către rețele de socializare. Aici, probabil, trebuie să vedem, să facem distincția, este presă sau este doar postare efectivă? Adică, este transparență sau nu e transparență? Cred că intrăm într-o chestiune în care, la fel, legiuitorul, acum, poate să implementeze diferite restricții în acest sector.
Vedem avalanșa aceasta de fake news-uri, care, iarăși, e dificilă… vorbeam de Inteligența Artificială, prin Inteligența Artificială poți să creezi foarte multe fake news-uri, dar și alte fake news-uri și propagandă.
Deci toate acestea au creat, cred că au dus la acest moment în care ne aflăm. Și, probabil, nu numai România, dar la nivel mondial, internațional, mai mult. Deci, cred că în populația lumii, dacă luăm la nivelul populației globului, cred că în prezent numai 1% se află în aceste state în care putem vorbi de o presă liberă. Am menționat anterior, și anume statele din nord. Deci, cred că trebuie și noi, trebuie să mai facem progrese în acest sens.
Vedem, există o anumită presă care este părtinitoare spre anumite direcții, chiar dacă beneficiază de anumite susțineri”.
Care ar fi soluția și unde credeți că ne îndreptăm? Unde ne îndreptăm?
Flavius Caba-Maria, Președinte Middle East Political and Economic Institute: „Cred că vom vedea, în perioada imediat următoare, o creștere a nivelului libertății presei în România. Putem analiza și la anul acest nivel, dar foarte puțin, cred că se va nuanța în perioada următoare.
Mai repede, aș vedea încă un grad de limitare pe unele direcții și anume, cum am menționat, acest aspect securitar poate fi invocat foarte ușor, astfel încât să ducă la limitare. Și în Parlament, de exemplu, există diferite comisii. Până nu vom vedea și aici o transparență mult mai mare… de exemplu în publicarea unor rapoarte, în apariția unor rapoarte care de fapt nici nu există… sau în diferite proiecte de interes național…până nu vom beneficia de această transparență...
Toate acestea fac elemente din libertatea de informare, din libertatea presei, din libertatea de a avea acești jurnaliști în anumite zone… Unele sunt acele elemente de secret operațional al operațiunii, al apărării unei țări și al nivelului de securitate, dar altele sunt unde-i cadrul general care vizează întreaga infrastructură și finanțarea publică. Deci sunt lucruri diferite care cred că ar putea fi gestionate doar printr-o educație sau printr-o altă abordare”.
