- Curtea Constituțională decide miercuri asupra conflictului dintre Guvern și ÎCCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
- ÎCCJ solicită plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese și penalități aferente acestora.
- Tot miercuri, judecătorii Curții Constituționale au pe agendă sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic dintre Guvern și Parlament.
UPDATE- CCR
Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la plata drepturilor salariale restante din Justiție.
Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale, a căror valoare este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Curtea Constituțională decide miercuri asupra cererii formulate de Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de 4,8 miliarde de lei, aproximativ un miliard de euro.
Guvernul consideră că, prin obligarea sa să aloce integral fondurile solicitate de ÎCCJ, puterea judecătorească s-a substituit Executivului și Parlamentului, autoritățile care au atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut Ilie Bolojan.
Cum a început disputa dintre Guvern și ÎCCJ
La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite.
Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București și a solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei. Sumele reprezintă restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestora.
Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ pe 5 mai și a obligat Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia.
Bolojan acuză o ingerință în atribuțiile Guvernului
Ilie Bolojan a sesizat CCR pe 2 iulie. El susține că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Bolojan.
El a invocat Legea 500/2002 privind finanțele publice și Codul administrativ și a susținut că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribuții ale puterii executive și legislative.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, a spus Bolojan.
Acesta susține că decizia instanței „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
CCR decide și în conflictul privind programul SAFE
Tot miercuri, judecătorii Curții Constituționale au pe agendă sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic dintre Guvern și Parlament.
Sesizarea vizează ordonanța referitoare la programul SAFE. Și în acest dosar, CCR a amânat anterior pronunțarea.
În sesizare, Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.
Potrivit președintelui Camerei Deputaților, proiectul ordonanței de urgență a fost adoptat pe 4 mai și modificat pe 5 mai, în ziua moțiunii de cenzură. Forma finală a ajuns spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Cabinetului Bolojan prin demersul comun PSD-AUR.