- Cei doi lideri au abordat subiecte sensibile, inclusiv sprijinul SUA pentru Ucraina și viitorul conflictului cu Rusia.
- Ștefan Popescu, expert în politică externă: „Statele Unite au transmis încă o dată că Ucraina nu intră în sfera intereselor lor vitale”
- Ștefan Popescu: „Am văzut declarațiile tuturor liderilor europeni, inclusiv pe cea a domnului Bolojan – o declarație echilibrată”
Trump și Zelenski s-au întâlnit ieri într-o discuție, care ar putea avea un impact major asupra relațiilor internaționale. Cei doi lideri au abordat subiecte sensibile, inclusiv sprijinul SUA pentru Ucraina și viitorul conflictului cu Rusia. Tonul discuției a fost tensionat, iar declarațiile ulterioare au evidențiat diferențele de viziune dintre cei doi lideri.
Ce implicații are discuția Zelenski-Trump pentru geopolitica mondială
Ștefan Popescu, expert în politică externă: „Statele Unite au transmis încă o dată că Ucraina nu intră în sfera intereselor lor vitale și că Federația Rusă reprezintă un subiect de interes major, mai exact o nouă dinamică a raporturilor cu Moscova. De asemenea, cred că aici se află explicația pentru ceea ce s-a întâmplat ieri la Casa Albă, în Biroul Oval. Statele Unite ale Americii doresc ca Ucraina și Uniunea Europeană să devină parte a acestei dinamici pozitive, să nu constituie un obstacol în calea obiectivului major al SUA: o înțelegere cu Federația Rusă”.
Ștefan Popescu: „Trebuie să ne întrebăm cât timp va putea fi menținută această poziție”.
Ștefan Popescu: „Cât despre unitatea europeană, în prezent aceasta există, cu excepția Ungariei. Am văzut declarațiile tuturor liderilor europeni, inclusiv pe cea a domnului Bolojan – o declarație echilibrată. Însă trebuie să ne întrebăm cât timp va putea fi menținută această poziție”.
Ștefan Popescu: „Ce se va întâmpla dacă americanii vor veni cu o ofertă de genul: «Ne menținem angajamentul față de România, păstrăm trupele neatinse, dar sprijiniți-ne în strategia noastră de deschidere față de Rusia»? Ce vom face atunci? Aceasta va fi o întrebare importantă nu doar pentru România, ci și pentru alte țări din Uniunea Europeană. Prin urmare, dacă Uniunea Europeană și statele sale membre nu ies din această logică fragmentată – cu 27 de politici externe, de apărare și de strategii diferite –, vor rămâne fără influență reală”.
