- Atacul cu drone a vizat un peron unde numeroși oameni așteptau un tren.
- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat loviturile și a cerut un răspuns mai ferm din partea aliaților occidentali.
- Liderul ucrainean a cerut adoptarea unor noi sancțiuni, mai dure, de către Uniunea Europeană, Statele Unite și Grupul celor Șapte (G7).
Un atac rusesc cu dronă asupra unei gări din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, s-a soldat cu cel puțin 14 morți și alți 14 răniți, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.
Atacul a vizat o zonă în care numeroși oameni așteptau un tren, iar primarul orașului, Borys Filatov, l-a descris drept un act al unui „război genocidar”, conform POLITICO.
În aceeași zi, atacurile rusești au provocat victime civile și în alte două orașe ucrainene. La Kremenciuk, în centrul țării, trei persoane au fost ucise, iar alte 15 au fost rănite.
La Cernihiv, în nordul Ucrainei, două persoane și-au pierdut viața, printre care copii, iar alte 23 au fost rănite. Printre victimele din Cernihiv se numără și o fetiță în vârstă de zece luni.
Potrivit autorităților ucrainene, bombardamentele au avariat locuințe, magazine și autoturisme. Atacurile au provocat astfel noi victime în rândul populației civile, în mai multe zone ale țării.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat loviturile și a cerut un răspuns mai ferm din partea aliaților occidentali. Acesta a pus în discuție intensificarea atacurilor rusești în contextul ridicării de către UE a unor sancțiuni care vizau anumiți oligarhi ruși și sectorul energetic al Rusiei.
„Tocmai de aceea Ucraina a susținut întotdeauna că este nevoie de măsuri juste și decisive din partea Statelor Unite și a Europei ca răspuns la escaladarea rusă”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Liderul ucrainean a cerut adoptarea unor noi sancțiuni, mai dure, de către Uniunea Europeană, Statele Unite și Grupul celor Șapte (G7).
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a calificat atacul drept „inacceptabil”, în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că incidentul demonstrează necesitatea intensificării eforturilor pentru obținerea unei păci juste și durabile și pentru aducerea Rusiei la masa negocierilor.
În paralel, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat sau doborât majoritatea celor 613 drone ucrainene care s-ar fi îndreptat spre capitala Rusiei în cursul nopții de miercuri spre joi. Oficialul nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor provocate de aceste atacuri.
Liderii europeni, excluși de la viitoarele negocieri de pace
Reprezentanții europeni nu vor fi invitați la negocierile trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programate pentru începutul lunii noiembrie, a declarat Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin.
Oficialul de la Kremlin a transmis că Europa nu va avea un loc la masa negocierilor, într-o declarație ironică: „Pot veni acolo dacă își cumpără bilete, dar nimeni nu intenționează să-i invite la masa negocierilor”.
Anterior, Iuri Ușakov a afirmat că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Statele Unite și Ucraina privind încheierea războiului, după data de 4 noiembrie. Reuniunea ar putea avea loc în Abu Dhabi, însă locația și data nu au fost încă stabilite.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, în urma unei discuției directe dintre liderii Norvegiei și Finlandei cu Vladimir Putin, „există indicii că Rusia ar trata cu seriozitate posibilitatea unei reuniuni între echipele de negociere, la Abu Dhabi”.
Zelenski a precizat că organizarea reuniunii trilaterale depinde de partea americană.
În același timp, Președintele american Donald Trump a declarat noaptea trecută că o întâlnire între Putin și Zelenski va fi organizată „foarte curând”, invocând progresele înregistrate în cadrul eforturilor de mediere ale SUA.
În paralel, publicația britanică The Telegraph a relatat că Rusia ar putea încerca să folosească noua rundă de negocieri de pace pentru a obține concesii din partea NATO. Potrivit publicaţiei, Kremlinul doreşte să oblige NATO să îşi reducă prezenţa militară în Europa la nivelurile existente înainte ca ţările din Europa de Est să adere la Alianţă.
