• Declinul demografic din China dă semne de accelerare.
  • Populația Chinei va scădea în 2023, iar India va depăși China.
  • Un sondaj arată că, la nivel mondial, femeile din China sunt cel mai puțin dispuse să aibă copii, politicile stricte privind COVID-19 adăugându-se la descurajările existente.

Restricțiile dure impuse de autoritățile chineze privind pandemia de COVID-19 din Shanghai, la începutul acestui an, au schimbat planurile de viață ale lui Claire Jiang. Acum nu mai vrea să mai aibă copii în China, relatează Reuters.

În timpul restricțiilor din aprilie-mai, hashtagul „noi suntem ultima generație” a devenit, pentru scurt timp, viral pe rețelele de socializare chinezești înainte de a fi cenzurat. Expresia a fost un ecou la reacția unui bărbat care a fost amenințat de autorități că îi vor pedepsi familia timp de trei generații pentru nerespectarea regulilor COVID.

„Cu siguranță nu vreau ca proprii mei copii să fie nevoiți să suporte incertitudinea de a trăi într-o țară în care guvernul poate veni la ușa ta și să facă tot ce vrea”, a spus femeia de 30 de ani, care lucrează în industria media.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

Studiile au arătat că pandemiile și incertitudinea economică cântăresc istoric asupra ratelor natalității în întreaga lume.

Dar, în special în cazul Chinei, politica intransigentă „zero-COVID”, care a constat în eradicarea imediată a oricărui focar de infecție prin controale stricte asupra vieții oamenilor, a provocat daune profunde asupra dorinței acestora de a avea copii, spun demografii.

În timpul restricțiilor din Shanghai și din alte părți, au abundat relatările despre oameni care și-au pierdut veniturile sau care nu au avut acces la asistență medicală sau la hrană sau despre autorități care au intrat cu forța în case pentru a duce oameni în centre de carantină, inclusiv bătrâni și copii.

Demografii spun că sentimentul oamenilor de a pierde controlul asupra propriei vieți în urma unor astfel de evenimente poate avea consecințe majore asupra scopurilor parentale.

„În mod evident, China are un guvern mare și o familie mică”, a declarat Yi Fuxian, demograf chinez de renume. „Politica zero-COVID a Chinei a dus la o economie zero, zero căsătorii, zero fertilitate.”

Comisia Națională de Sănătate a Chinei și Comisia de Planificare Familială a acesteia nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

La rândul lor, autoritățile chineze au declarat, în repetate rânduri, că politica zero-COVID este necesară pentru a salva vieți, subliniind milioanele de decese din întreaga lume în comparație cu cele doar 5.226 de decese raportate oficial în China de la începutul pandemiei.

Previziuni sumbre

Un raport al Organizației Națiunilor Unite, din iulie, subliniază că populația Chinei, de 1,4 miliarde de locuitori, ar putea începe să scadă încă de anul viitor, când India o va depăși, ca fiind cea mai populată țară din lume.

Experții ONU prezic, acum, că populația Chinei va scădea cu 109 milioane de persoane până în 2050, mai mult decât triplul declinului din previziunile lor anterioare din 2019.

Într-un raport separat al ONU, China a declarat că pandemia a avut un impact pe termen lung asupra primelor nașteri, femeile menționând nesiguranța financiară, îngrijorările nefondate privind afectarea fetusului de către vaccinurile COVID, alături de dificultățile de a purta o sarcină și de a avea grijă de un copil în condițiile unor restricții severe.

„Cuplurile care s-ar fi putut gândi să aibă un copil în următorul an, cu siguranță le-au amânat. Cuplurile care chiar nu erau sigure, au amânat pe termen nedefinit”, a declarat Justine Coulson, reprezentantul Fondului ONU pentru populație în China.

Potrivit demografilor, noile nașteri vor scădea la un nivel record în acest an, coborând sub zece milioane de copii de la 10,6 milioane de copii anul trecut – care au fost deja cu 11,5% mai mici decât în 2020.

Datele oficiale privind populația din 2022 sunt așteptate abia la începutul anului viitor, dar unele locuri din China au publicat statistici îngrijorătoare în ultimele săptămâni.

Orașe au raportat scăderi de două cifre în ceea ce privește certificatele de naștere noi. Jiaozhou, un oraș de un milion de locuitori din provincia Shandong, a înregistrat o scădere de 26% în primele șase luni. Hukou, în provincia Jiangxi, a înregistrat o scădere de 42%.

Declarațiile de profit ale companiilor oferă, de asemenea, unele indicii: producătorul de formule Ausnutria Dairy, producătorul de scutece Aiyingshi și Goodbaby, care produce pătuțuri și cărucioare, se numără printre firmele care citează scăderea numărului de nașteri în China ca fiind factori care au dus la pierderi în prima jumătate a anului.

Demografii spun că cifrele oferă o privire asupra modului în care restricțiile COVID-19 din 2020 și 2021 au afectat nașterile și se așteaptă ca 2022 să fie mai rău.

Cauze principale

China, care a impus o politică a unui singur copil din 1980 până în 2015, a recunoscut oficial că se află în pragul unui declin demografic.

Rata sa de fertilitate de 1,16 în 2021 a fost sub standardul OCDE de 2,1 pentru o populație stabilă și printre cele mai scăzute din lume.

În ultimul an, autoritățile au introdus măsuri precum deduceri fiscale, concediu de maternitate mai lung, asigurare medicală îmbunătățită, subvenții pentru locuințe, bani în plus pentru un al treilea copil.

Cu toate acestea, dorința femeilor din China de a mai avea copii este cea mai scăzută din lume, arată un sondaj publicat în februarie de think-tank-ul YuWa Population Research, citat de Reuters.

Demografii spun că măsurile luate până acum nu sunt suficiente. Aceștia citează costurile ridicate ale educației, salariile mici și orele de lucru notorii ca fiind probleme care trebuie încă abordate, împreună cu politicile COVID și preocupările legate de creșterea economică.

Potrivit lui Peter McDonald, profesor de demografie la Universitatea din Melbourne, o cauză principală a ratelor scăzute de natalitate este inegalitatea de gen, unde China se află pe locul 102 din 146 de țări, potrivit Forumului Economic Mondial, citat de aceeași sursă.