China neagă acuzațiile de genocid. Jocurile Olimpice de la Beijing organizate sub semnul protestelor internaționale

JO Foto: Hepta
  • Jocurile de la Beijing sunt pregătite de preluarea flăcării olimpice, însă sub semnul protestelor.
  • Autorităţile chineze au fost acuzate că au facilitat munca forţată, prin reţinerea în tabere de muncă a aproximativ un milion de uiguri şi a altor minorităţi majoritar musulmane, începând din 2016.
  • China neagă orice abatere, afirmând că a înfiinţat centre de formare profesională pentru a combate extremismul.

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing 2022 vor fi puse în evidenţă începând de luni, odată cu ceremonia de aprindere a torţei în localitatea greacă Olympia, în condiţiile în care opoziţia faţă de aceste Jocuri continuă să devină tot mai vocală.

Capitala chineză va deveni primul oraş care va găzdui atât Jocurile de iarnă, cât şi cele de vară, odată cu organizarea evenimentului hibernal în perioada 4-20 februarie, 2023. La fel ca în cazul Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008, protestele şi apelurile la boicot, cauzate de situaţia drepturilor omului din China, au marcat perioada premergătoare.

Grupările militatante pentru drepturile omului şi parlamentari americani au cerut Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) să amâne Jocurile şi să relocheze evenimentul, dacă China nu pune capăt la ceea ce Statele Unite consideră a fi un genocid continuu împotriva uigurilor şi a altor grupuri minoritare musulmane.

Autorităţile chineze au fost acuzate că au facilitat munca forţată, prin reţinerea în tabere de muncă a aproximativ un milion de uiguri şi a altor minorităţi majoritar musulmane, începând din 2016.

China neagă orice abatere, afirmând că a înfiinţat centre de formare profesională pentru a combate extremismul.

Ceremonia de predare a flăcării amenințată de proteste

Ceremonia de săptămâna viitoare din localitatea greacă Olympia, locul unde se desfăşurau Jocurile antice, se va organiza fără spectatori şi doar cu o prezenţă limitată a presei, din cauza pandemiei COVID-19.

Predarea flăcării către organizatorii Jocurilor de la Beijing va avea loc la Atena, o zi mai târziu, în cadrul unui eveniment, de asemenea, fără spectatori.

Sute de poliţişti greci sunt aşteptaţi să blocheze oraşul din vestul Peloponezului, în acest weekend, în încercarea de a se asigura că nu vor exista perturbări ale ceremoniei.

Lipsa mulţimii va facilita protejarea de către poliţie a participanţilor la ceremonie, autorităţile dorind să evite o repetare a protestelor ce au avut loc în timpul ceremoniei de aprindere a torţelor pentru Jocurile de vară de la Beijing.

În 2008, activiştii tibetani s-au strecurat în situl antic de la Olympia şi şi-au aprins propria torţă, înainte de ceremonia oficială, provocând neplăceri organizatorilor chinezi.

De asemenea, activiştii au încălcat măsurile de securitate stricte şi au întrerupt ceremonia de aprindere a torţei de la Jocurile de la Beijing, desfăşurând un banner care condamna situaţia drepturilor omului din China, în cadrul unui eveniment televizat la nivel mondial.

Ei au întrerupt apoi startul ştafetei de la Olympia, marcând astfel începutul unor lungi proteste internaţionale.

„Există o mobilitate sporită a poliţiei greceşti în ceea ce priveşte aprinderea torţei de la Beijing, în special în comparaţie cu Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020”, a declarat pentru Reuters un oficial grec, sub rezerva anonimatului.

„Scenariul unei potenţiale perturbări este, în mod evident, luat în considerare în mod serios de poliţie”.

Activiștii pentru drepturile omului cer CIO să oprească Jocurile

Grupurile pentru drepturile omului, fără a dezvălui detalii, au declarat pentru Reuters, că vor fi prezente în Grecia în timpul ceremoniilor, pentru a evidenţia situaţia drepturilor omului din China şi pentru a cere din nou CIO să oprească Jocurile.

CIO se confruntă, de asemenea, cu critici pentru că a acordat două Jocuri Olimpice Chinei, într-un interval de 14 ani, în ciuda faptului că grupurile militante consideră că nu există îmbunătăţiri în ceea ce priveşte situaţia drepturilor omului, de la Jocurile din 2008.

Însă, vicepreşedintele CIO, John Coates, a apărat miercuri poziţia organismului olimpic.

„Atribuţia CIO este de a se asigura că nu există abuzuri ale drepturilor omului în ceea ce priveşte desfăşurarea Jocurilor, în cadrul Comitetelor Olimpice Naţionale sau în cadrul mişcării olimpice”, a declarat el.

„Nu avem capacitatea de a merge într-o ţară şi de a le spune ce să facă. Tot ceea ce putem face este să acordăm Jocurile Olimpice unei ţări, în condiţiile stabilite într-un contract de găzduire… şi apoi să ne asigurăm că acestea sunt respectate.”