În 1922, preşedintele SUA era un republican despre care nu-şi mai aminteşte nimeni şi care a avut un mandat scurt.

Promitea revenirea la normalitate” de după Primul Război Mondial.

În 1922, preşedintele SUA era un republican despre care nu-şi mai aminteşte nimeni şi care a avut un mandat scurt. Promitea revenirea la normalitate” de după Primul Război Mondial.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
CINE ÎNCEARCĂ SĂ-L ASASINEZE PE ZELENSKI?
ONU DECIDE DACĂ RECUNOAȘTE SAU NU AUTORITATEA PALESTINIANĂ
CE SECRETE ASCUNDE CHINA
CUM ÎNGRIJEȘTI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
FRANCEZII SUNT PESIMIȘTII EUROPEI

Născut în Ohio, devenit senator, Harding a candidat la alegerile prezidenţiale din 1920 din partea Partidului Republican şi a fost ales ca cel  de-al 29-lea preşedinte american din istorie.

Înainte de nominalizarea sa de către republicani, Warren G. Harding a declarat: „Nevoia actuală a Americii nu este eroismul, ci vindecarea; nu noime, ci normalitate; nu revoluţie, ci restaurare; nu agitaţie, ci ajustare; nu operaţie, ci seninătate; nu dramaticul, ci nepasionalul; nu experiment, ci echilibru; nu scufundare în internaţionalitate, ci susţinere în naţionalitate triumfătoare…” . 

Revenire la NORMALITATE

El a promis o revenire la NORMALITATE la perioada de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial şi l-a învins zdrobitor pe candidatul democrat de atunci, James M. Cox.

El a numit personalităţi politice cunoscute în cabinetul său – pe Andrew Mellon la Trezorerie, pe Herbert Hoover la Comerţ, pe Charles Evans Hughes la Departamentul de Stat şi pe Calvin Coolidge ca vicepreşedinte.

A participat la Conferinţa Navală de la Washington din 1921-1922 unde s-au întrunit marile puteri navale ale lumii pentru a conveni asupra unui program de limitări navale. În 1922 a asistat la turneul de golf. 

Arătând slăbit şi deprimat, Harding a călătorit spre vest în vara lui 1923, luându-l cu el pe secretarul său de Comerţ, Herbert Hoover şi pe care l-a întrebat.

Dacă ai şti de un mare scandal în administraţia noastră, l-ai expune public pentru binele ţării şi al partidului sau l-ai îngropa? ” Hoover a cerut publicarea acestuia, dar Harding se temea de repercusiunile politice.

Nu a trăit pentru a afla cum va reacţiona publicul la scandalurile administraţiei sale, căci în august 1923  a murit în San Francisco în urma unui atac de cord. Secretarul de Interne al lui Harding, Albert B. Fall, şi procurorul său general, Harry Daugherty, au fost fiecare ulterior judecaţi pentru corupţie în funcţie.

Aceste scandaluri i-au afectat foarte mult reputaţia postumă a lui Harding, fiind şi acum considerat în general unul dintre cei mai proşti preşedinţi din istoria Statelor Unite ale Americii. 

În prezent, Statele Unite îl au pe Joe Biden ca cel de-al 46-lea preşedinte, un senator democrat care a depus eforturi pentru refacerea economică a SUA de după pandemie şi sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii ruse.  

În 1922, Rusia era şi atunci condusă de un dictator maniac, plin de cruzime şi chelios la fel ca Putin. Şi avea acelaşi prenume – Vladimir 

Vladimir Ilici Ulyanov, cunoscut sub numele de Vladimir Lenin, un revoluţionar, politician şi teoretician politic rus, era la cârma Uniunii Sovietice din 1917 în urma Revoluţiei Bolşevice. 

Imperiul Rus devenise Uniunea Sovietică din 1922, o uniune a republicilor socialiste sovietice conduse de un partid unic, guvernate de un regim comunist şi aservite ideologiei leniniste.

Lenin, care promisese pâine, pace şi pământ pentru proletarii din Rusia, a adus numai teroare. Rusia era devastată de un război civil sângeros din urma căruia au rezultat 10 milioane de morţi, dar şi de o foamete cumplită cauzată de o secetă. Între 1919 şi 1921, mai fusese implicată şi într-un război cu Polonia pe care l-a pierdut. 

Din iulie 1922, intelectualii despre care se credea că se opun guvernului bolşevic au fost exilaţi în regiuni neospitaliere sau deportaţi cu totul din Rusia şi chiar Lenin se ocupa personal de listele în care se aflau numele celor vizaţi. 

În mai 1922, Lenin a emis un decret prin care cerea execuţia preoţilor anti-bolşevici, provocând între 14.000 şi 20.000 de morţi. Chiar în aceea lună,  el a avut primul accident vascular cerebral, pierzându-şi temporar capacitatea de a vorbi şi fiind paralizat pe partea dreaptă.

În decembrie 1922 şi ianuarie 1923, el a dictat „Testamentul lui Lenin”  în care a discutat despre calităţile personale ale tovarăşilor săi, în special despre Troţki şi Stalin. 

Rusia din 2022 pare să se regăsească tot în aceeaşi situaţie ca în 1922 – implicată într-un război cu o ţară est-europeană,  devastată de sărăcie, de revoluţia naţionalistă şi de ideologia putinistă opresivă.