- Ordinea internațională de dinainte 1945 este în proces de destrămare
- Statele Unite nu mai acționează ca garant stabil al ordinii mondiale
- Europa este forțată spre autonomie strategică accelerată și autoapărare
- Economia globală se fragmentează.
- Nimeni nu credea că Ucraina va rezista patru ani de invazie a Rusiei
- România este ca un copil ținut de mâini de doi anulți, SUA și UE, care sunt în prag de divorț
- UE discută un plan de aderare accelerată a Ucrainei. Ucraina are cea mai puternică armată din Europa
- Resturile dronei de la Mamaia a fost analizată: nu avea explozibil
Când liderii lumii se pregătesc să meargă la Conferința de Securitate de la München, prestigioasa instituție a distribuit ultimul raport unde se arată că lumea a intrat într-o perioadă de destrămare.
Distrugerea totală, mai degrabă decât reforme atente și corecții politice, Statele Unite conducând un curent care promite să elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă.
Concluzia este una îngrijorătoare: ordinea internațională după 1945 condusă de SUA este acum în curs de distrugere.
Anul trecut, Europa a primit un duș rece de la J.D. Vance care a criticat democrațiile de pe bătrânul continent. Care este actuala miză a conferinței?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Într-adevăr a trecut un an, iar în acest moment nu mai avem niciun dubiu – este clar că ce știam că funcționează în urmă cu 2, 3, 4 ani privind securitatea, în acest moment nu mai lucrează absolut deloc.
Îți dau încă un exemplu privind Administrația Trump. J.D. Vance este în zona noastră și vizitează Armenia și Azerbaijan. Marco Rubio va participa la această conferință între vineri și duminică cu o delegație numeroasă din Statele Unite, după care va vizita Ungaria și Slovacia, care sunt conduse de 2 Premieri care sunt și prieteni cu Vladimir Putin.
Nu se va duce nici în Franța, nici în Germania, nici în Regatul Unit. Deci este clar că Ordinea Mondială cum o știam noi nu mai funcționează în acest moment și fiecare țară încearcă să-și găsească drumul.
În acest an, Europa și-a dat seama, sau liderii din Europa și-au dat seama că trebuie să-și câștigă în primul rând independența strategică și trebuie să lucreze pentru autoapărare. Europa trebuie să se apere singură. De altfel, chiar în strategia de securitate a Statelor Unite, și cred că este foarte clar că ajutorul Statelor Unite – chiar dacă va fi unul esențial și se referă la umbrela nucleară – va fi unul limitat.
Nu vom mai vedea pe aici sute de mii de militari care să mărșăluiască prin Europa să îi apere pe europeni. Alt semnal a venit chiar astăzi când Statele Unite au renunțat la cele două comandamente strategice – cel de la Brunssum, care este responsabil de apărarea nordului continentului, și cel de la Napoli, care este responsabil de apărarea sudului continentului.
Aceste comandamente vor fi conduse de generalii aliați – care până acum au fost conduse de generali americani”.
Cine ar putea participa din partea României și cu ce teme mergem noi?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Situația pentru România a devenit atât de grea după ce România a anulat alegerile. Ne amintim când J.D. Vance ne-a criticat pentru asta. Au apărut și multe rapoarte despre alegeri, iar Nicușor Dan a spus că cel mai recent raport – care era despre România – „nu e despre România”.
Până acum, Președintele României a ratat Adunarea Generală a ONU, a ratat Davos, acum urmează alte două activități. La Conferința de la Munchen, am verificat pagina online – nu este trecut cine va merge dintre oficialii români.
Am văzut că merge Maia Sandu, merge Președintele din Cehia, Slovacia, Muntenegru… vin și din Africa, din Sudan.
Bineînțeles, Emmanuel Macron a confirmat chiar astăzi că va merge. De la noi nu a confirmat încă nimeni dacă va merge Președintele Nicușor Dan.
Va merge probabil cineva de la Ministerul de Externe și de asemenea, pe 19, joia viitoare Președinte Nicușor Dan este invitat și la Washington, la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, unde la fel, România a primit o invitație de a se alătura acestui Consiliu încă din luna ianuarie și de aproape 30 de zile se analizează această invitație. E păcat că nu avem această putere să spunem „da” sau „nu”.
Practic, România în acest moment este ca un copil ținut de mâini de doi părinți – Uniunea Europeană și Statele Unite, dar acești doi părinți sunt în prag de divorț și tocmai din această cauză noi nu avem o direcție. Direcția nu ne este dată nici de documentele strategice ale României.
Avem o singură strategie realizată la Cotroceni, dar chiar Președintele Nicușor Dan a recunoscut că nu este cea mai strălucită și a vorbit că va face un plan ca să adauge ceva. Nu a făcut. Anul trecut trebuia să apară Carta Albă a Apărării realizată de Guvern. Nu a apărut, iar Ministerul Apărării Naționale are strategia militară ultima aprobată din 2021, deci înainte de război. Din această cauză poate și mergem așa cu ochii închiși și fără cârmă în această mare învolburată”.
UE discută un plan care ar acorda Ucrainei o aderare parțială accelerată încă din 2027. Cum ar afecta acest lucru securitatea Europei?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Da, până acum, informațiile au venit doar pe surse. POLITICO a scris prima dată despre asta; mai mulți oficiali din mai multe țări au vorbit, dar nu și-au dat numele. Această informație vine la o săptămână după ce Cancelarul Germaniei Friedrich Merz spunea că „nu este optimist” pentru un astfel de drum al Ucrainei, fiindcă nici n-ar fi corect pentru țările care au așteptat ani de zile.
Dacă ar fi să vorbim despre plan, acesta prevede aderarea efectivă a Ucrainei la Uniunea Europeană în avans, înainte de finalizarea tuturor etapelor formale necesare. Practic s-a numit acest procedeu extinderea inversă, adică prima dată intri în Uniunea Europeană și pe urmă trebuie să respecți termenii Uniunii Europene, dar e posibil să aibă legătură și cu terminarea războiului, deoarece Președintele Zelenski vrea garanții solide pentru a semna sau a fi de acord cu un acord de pace, iar printre garanții s-a pus și problema unei aderări accelerate la Uniunea Europeană.
Din punct de vedere al securității, nu ar fi un lucru rău. În acest moment cea mai puternică armată armată terestră a Europei este cea a Ucrainei. Să nu uităm totuși că această armată pe un front de 13.000 de km ține pe loc o armată invadatoare a Rusiei de peste 700.000 de militari”.
Despre România: Resturile de dronă găsite aseară pe plajă din Mamaia au fost analizate de specialiști și nu ar avea explozibil. Cum putem să ne apărăm mai bine de aceste drone?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Era imposibil să aibă explozibil acea bucată de dronă. Era un cadru care sprijinea o elice – nu acolo se pune explozibil. E ca și cum ai găsi un cui de grenadă și ai spune că acest cui de grenadă nu are explozibil – dar unde este grenada cu explozibil? Așa și în cazul dronei, trebuie să găsească drona ca să vadă dacă avea sau nu explozibil.
România, într-adevăr, are această problemă cu dronele. Din păcate nimeni nu a făcut mai nimic ca să rezolve problema. Fostul ministru al Apărării, domnul Moșteanu, ne spunea cum pilotează un aviator de F-16 și cum trebuie el să ia la țintă să blocheze drona și de ce n-o dă jos. Actualul ministru este ceva mai sincer și a spus că „Zidul Dronelor” nu este ceva fezabil. Nu avem nicio promisiune că se va rezolva ceva pe termen scurt.
Am văzut că România va cumpăra șapte sisteme de apărare aeriană Skynet – acestea sunt bune pentru doborârea dronelor. Ele trebuie să vină până în 2030. Este o achiziție pe lista SAFE, dar încă ea nu a fost semnată.
Pe lângă aceste sisteme, România trebuie să se doteze cu ceva mult, mult mai nou și care este acum foarte eficient în Ucraina, și anume dronele interceptoare. Noi nu avem în plan să cumpărăm acest fel de drone, au venit americanii cu un singur sistem de drone M8, interceptoare care au fost testate în Ucraina, dar sunt și companii din România care fac astfel de drone.
Ministerul Apărării Naționale trebuie să fie un pic mai deschis la achiziții, să lase planurile de acum 20 de ani, că războiul nu se mai duce după planurile alea, și să caute planuri de astăzi. Pentru asta, cum spuneam mai devreme, trebuie o strategie militară. Cineva trebuie să pună pe hârtie un plan – că altfel mergem cu ochii închiși”.
