• Turul 1 ar putea avea loc pe 23 martie 2025, iar turul 2 pe 6 aprilie.
• Coaliția PSD-PNL-UDMR a stabilit astăzi, în principiu, noua dată a prezidențialelor.
• Nici macar nu știm de ce s-au anulat primele alegeri prezidențiale.
• Vom vedea dacă acum CCR va mai interzice unor candidați să participe la alegeri.
• E foarte probabil ca Georgescu să își redepună candidatura.
• Guvernul va oficializa decizia în prima ședință din luna ianuarie 2025.
• Următoarele alegeri ar trebui să aibă loc înainte de Paște.
• Simion și Ponta ar putea candida și ei, din partea suveraniștilor.
• Pentru prima oară după 1989, un eveniment politic stârnește teama a 60% dintre români.

După anularea controversată a alegerilor din noiembrie, coaliția PSD-PNL-UDMR propune noi date pentru scrutinul prezidențial: 23 martie pentru primul tur și 6 aprilie pentru al doilea. Decizia, încă neoficializată, vine pe fondul nemulțumirii generale a populației și al presiunii publice.

Lipsa explicațiilor oficiale pentru anularea primului scrutin

Motivul anulării alegerilor rămâne neclar. Curtea Constituțională nu a oferit explicații solide, iar Guvernul nu a detaliat o justificare. Această incertitudine a generat o creștere a neîncrederii în instituțiile publice. Sondajele recente arată că peste 60% dintre români consideră anularea o decizie greșită.

Calendar electoral strâns

Dacă datele vor fi stabilite oficial, candidații trebuie să-și pregătească rapid campaniile. Campania oficială ar începe pe 23 februarie, cu o lună înaintea primului tur. Candidații au de strâns 200.000 de semnături, iar perioada validării candidaturilor ar putea fi marcată de noi contestații și decizii ale instanțelor.

Candidații cursei prezidențiale

Crin Antonescu, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, și-a asumat rolul de continuator al moștenirii politice a președintelui Klaus Iohannis. USR o sprijină pe Elena Lasconi, în timp ce Călin Georgescu și George Simion reprezintă tabăra suveranistă. Alți candidați ar putea să-și anunțe intențiile în perioada următoare.

Românii și nemulțumirea electorală

62% consideră anularea alegerilor un eveniment negativ major, iar 61% descriu anul 2024 ca fiind mai slab din punct de vedere politic. Cele mai mari îngrijorări rămân criza politică, războiul din Ucraina și creșterea prețurilor, conform unui sondaj IRES.

Rămâne de văzut dacă datele propuse de coaliție vor fi oficializate și cum va răspunde electoratul la noile alegeri. Nemulțumirea generală ar putea influența masiv prezența la urne.

Citește și

• STUDIU. Tinerii din SUA și Europa petrec tot mai mult timp online. Ce arată cifrele în România
• Sonda Parker Solar Probe a ajuns la 6,1 milioane kilometri față de Soare. Cristian Român: „A zburat cu cea mai mare viteză atinsă vreodată de un obiect creat de mâna omului”
• Trafic intens pe Valea Prahovei. Care sunt rutele ocolitoare recomandate