Comentariu: De fapt, chiar trebuie să credem că nu există Covid

Sursa: Hepta.ro

Guvernului îi convine de minune discursul opozanților utili, cei care susțin că nu există nicio pandemie, nimeni n-a murit de Covid și numărul de infectări e umflat din pix.

Mulți se miră de ce guvernul nu pare să aibă nicio pârghie de a combate minciuni grosolane despre inexistența virusului sau stricarea genomului uman de la vaccin. Sau de ce miniștrii, președintele sau alți fruntași ai puterii apar în public fără mască sau țin demonstrativ congrese cu mii de oameni în spațiu închis. În realitate, acest discurs și acest comportament au susținut de fapt politica liberalilor de a nu impune niciun fel de restricții; așa se poate lăuda acum premierul în exercițiu Cîțu că România a avut cea mai mare creștere economică din UE. „În premieră, România a depășit Ungaria la PIB pe cap de locuitor. Vestea bună este că va depăși și Polonia, așa cum anunță Banca Mondială”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

Această creștere economică suprarealistă, clădită pe cadavrele celor pieriți din cauza Covid, are darul de a-i mobiliza în favoarea PNL nu doar pe darwiniștii obișnuiți din societate, ci și pe cei convinși că pandemia nu există. La un moment dat, Florin Cîțu a făcut chiar obiectul unor comentarii laudative de pe site-urile așa-numite conspiraționiste, unde autorii ziceau că vor să-l dea jos dușmanii fiindcă refuză să se supună „globaliștilor” porniți pe controlul popoarelor. Era pe când Cîțu rezista apelurilor de a recurge la carantină ca mijloc de combatere a pandemiei și la certificatele verzi ca pârghie de accelerare a vaccinării.

Pe atunci, premierul părea că va urma exemplul Marii Britanii, unde strategia căpătase și o denumire, „vaccine only” (vaccinul este singurul instrument contra pandemiei, iar în rest funcționarea economiei nu trebuie stânjenită prin niciun fel de restricții), în opoziția cu strategia „vaccine plus” (pe lângă vaccin sunt impuse și alte măsuri, distanțare socială, măști, munca la domiciliu, certificate verzi), preferată în UE, în special în Franța și Italia. Ulterior însă, ritmul slab al vaccinării, înmulțirea infectărilor și a deceselor l-au făcut pe Florin Cîțu să schimbe foaia și să cadă în extrema cealaltă, amenințând că inclusiv accesul în magazinele esențiale va fi condiționat de certificatele verzi și că din structura certificatului va fi eliminată testarea, ceea ce ar fi fost un act evident de pedepsire a nevaccinaților.

În cele din urmă, amenințarea lui Cîțu nu s-a împlinit, dar ea continuă să funcționeze ca instrument de speriere a populației nevaccinate, de data asta prin gura opozanților utili. „Oamenii nu mai sunt lăsați să intre într-un magazin să-și ia o pâine”, tuna Diana Șoșoacă acum câteva seri. Senatoarea ar trebui să fie felicitată și de Florin Cîțu, și de Valeriu Gheorghiță pentru silința pe care și-o dă astfel să-i împingă indirect la vaccinare pe cei care o cred. Nu e prima oară când zgomotul făcut de opozanții utili din parlament slujește de minune interesele guvernului, fie și numai pentru că discreditează din capul locului orice discuție rațională despre certificatele verzi și în general despre toate politicile publice legate de pandemie.

Din perspectivă economică, o creștere rapidă a ritmului de vaccinare are legătură nu doar cu sănătatea publică și cheltuielile de la buget pentru îngrijirea bolnavilor, ci și cu ratingul României (de luni bune, ponderea vaccinaților în totalul populației contează ca prim factor în absolut toate evaluările făcute de analiști și bancheri despre șansele unei economii de a se redresa după pandemie) și cu imaginea externă (România, alături de Bulgaria și de țările baltice, pătează imaginea UE de campion mondial al vaccinării și primă putere globală care își revine după pandemie). De aici și tonul distinct de umilitor al mai multor articole din presa vestică despre situația din România ultimelor săptămâni.

În rest însă, ținând cont că de Covid mor în special cei vulnerabili și vârstnici, o guvernare de dreapta preocupată de reducerea cheltuielilor publice nici n-are de ce să se întristeze prea tare dacă performanța economică a țării ar fi plătită cu câteva sute de decese zilnic. E adevărat, până la un punct, guvernul nici n-a avut de ales, atâta vreme cât finanțele țării depind în primul rând de capitalul străin, care nu-și dorește restricții. Când a ieșit scandalul cu decizia de închidere a școlilor din care au ajuns să fie exceptate peste noapte școlile private, ministrul Vîlceanu a explicat că „sunt câteva școli străine din București, acolo trebuia să țină puțin legătura încât să nu apară nemulțumiri”. Mai nou, după ce a intrat în vigoare regula cu accesul în malluri doar cu certificate verzi, lanțul Cora a anunțat că va permite accesul oricărui client în magazinele sale, cu sau fără certificat verde, avertizând voalat că altfel vor urma concedieri; este deci de așteptat ca și regula asta să se schimbe.

Reversul medaliei constă, pentru majoritatea cetățenilor, într-o senzație tot mai accentuată de arbitrar, și când e vorba de statistici, și când e vorba de măsurile luate. La câteva sute de cazuri, armata defila pe străzi anul trecut; acum, la câteva zeci de mii, inițial nu s-a întâmplat nimic, pentru ca apoi brusc să fie impuse certificatele verzi. Dar și la ele urmează să se introducă derogări și privilegii menite să-i scutească pe potentați (parlamentarii, cei din justiție) și să-i asuprească pe oamenii de rând (care riscă să nici nu se mai poată angaja fără vaccin). În perioada când ministrul Câmpeanu se încăpățâna să țină deschise școlile în orice condiții, apăruse pe net relatarea unei convorbiri la DSP unde funcționarul nota că nu se cunoaște sursa infectării, deși cetățeanul îi spunea clar că sursa e școala copilului. Un mort de Covid poate fi oricând înghesuit în statisticile cu decese de boli cardiovasculare sau pulmonare, ori de-a dreptul ignorat și pus la socoteala oficială abia după luni de zile.

Această atmosferă de arbitrar persistent este ceea ce face ca toate discuțiile despre România cea lipsită de guvern stabil să pară și ele la fel de suprarealiste cum e și creșterea economică. După aproape doi ani de guvernare stabilă am văzut bilanțul: achiziții publice arbitrare, amenzi mărite arbitrar, numiri de funcționari publici pe criterii de rudenie, repartizări de bani pe criterii de partid. Acum, desemnarea lui Cioloș și Ciucă doar spre a demonstra că nu se poate forma un nou cabinet e la fel de arbitrară, cum e și insistența politicienilor de a se lupta să intre în niște guverne existente doar pe hârtie.

Altminteri, e bine că guvernanții nu citesc presa din Rusia, ca să poată lua de acolo și alte idei pe gustul lor. Un ziar din Ekaterinburg (oraș unde acum oamenii se bat la propriu la cozile de la vaccinare, pentru că la 30 octombrie intră în vigoare certificatul verde) explica zilele trecute că la ei certificatele verzi n-au cum să aibă efect contra pandemiei, fiindcă o parte a pacienților care ajung la doctor cu simptome de Covid sunt evaluați ca bolnavi de viroze obișnuite, ca să nu îngroașe statisticile cu cazuri. E drept, cei mai norocoși pot căpăta până la urmă acolo tratament pe cale oficială, nu de pe piața neagră, așa cum relata o pacientă diagnosticată inițial cu viroză și care abia la al doilea doctor a reușit să primească rețeta corectă și să-și ia Koronavir – denumirea sub care se vinde la ei Favipiravir.