• Comisia de la Veneția are 6 recomandări pentru România în cazul anulării alegerilor.
• Elena Lasconi: Comisia de la Veneția confirmă că CCR a dat o decizie abuzivă
• Recomandările Comisiei de la Veneția sunt consultative pentru statul român.

Comisia de la Veneția a publicat astăzi raportul privind anularea întregului scrutin electoral prezidențial din România. Acesta este primul raport al unei instituții internaționale specializate pe probleme de democrație, după decizia Curții Constituționale din 6 decembrie. Deși Comisia nu spune dacă decizia CCR a fost corectă sau nu, juriștii ridică o serie de probleme legale despre modul în care această decizie a fost luată, dovezile care au existat sau nu pentru anulare dar și funcționalitatea legală a sistemului electoral și judiciar românesc.

Ce ne reproșează Comisia de la Veneția

Comisia ne reproșează foarte multe. Problema este dacă politicienii români, liderii și autoritățile din România vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția sau nu. Când le convin aceste concluzii, le acceptă și le promovează peste tot. Când nu le convin, le ignoră, indiferent de ce spune Comisia de la Veneția. Ce ne spune Comisia de la Veneția? În definitiv, în această situație, ne explică cum ar fi putut fi anulate alegerile prezidențiale în România, pe baza datelor și legilor existente. Comisia ne spunea că trebuie să existe o situație nu excepțională, ci foarte excepțională. În esență, acest raport de 20 de pagini ne răspunde la mai multe întrebări decât noi am pus Comisiei de la Veneția. Au existat situații foarte excepționale în România? Nu au existat. Comisia spune că o astfel de situație foarte excepțională trebuie să fie ultima rațiune, adică ultimul principiu.

Acesta este un principiu de drept. Adică, ultima situație în care, nu mai aveai ce să faci și trebuia să anulezi întregul proces electoral prezidențial, pentru că nu aveai instrumente pentru a opri fraudarea alegerilor. Comisia de la Veneția ne mai spune că deciziile trebuiau să fie bine motivate și transparente. Comisia subliniază acest criteriu important în drept – transparența. Noi nu am avut o decizie transparentă, motiv pentru care nici acum nu știm de ce au fost anulate alegerile. Comisia ne spune că deciziile trebuiau să indice cu precizie încălcările de lege, probele, dovezile, și că nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate. Ori, tocmai ceea ce Comisia ne spune că nu trebuia făcut, noi asta am făcut.

Statul român a anulat alegerile prezidențiale pe baza unor informații clasificate

Statul român a anulat alegerile prezidențiale pe baza unor informații clasificate. Comisia de la Veneția ne spune că aceste informații clasificate nu garantează transparența și verificabilitatea necesară pentru o măsură atât de excepțională. Comisia mai spune că trebuiau să existe nereguli. Au existat nereguli? Nu au existat. Comisia explică ce înseamnă nereguli prin fraudă masivă. Ori noi știm că în primul tur nu s-au găsit dovezi de fraudă masivă, motiv pentru care s-a declanșat al doilea tur de scrutin, chiar de către Curtea Constituțională.

Ce ne mai spune Comisia de la Veneția este că această situație excepțională de invalidare din oficiu trebuie limitată. Ori, în condițiile actuale, nu avem o prevedere în legea de organizare a Curții Constituționale care să-i permită să anuleze alegerile. Alegerile nu puteau fi anulate decât în cazul în care se găsea fraudă masivă, fie în primul tur, fie în al doilea.

Noi am ieșit complet din aceste două situații și am anulat alegerile pe baza unor informații clasificate. Exact ceea ce Comisia ne spune că nu trebuia să facem. Comisia mai adaugă că arbitrarul trebuie evitat. Dacă statul român a existat interferențe online, trebuie să se asigure prin legi de integritatea electorală, iar orice decizie a unei instanțe trebuie să asigure dreptul la apărare și să permită contestarea acesteia, cu o a doua instanță. Noi știm că avem o problemă cu Curtea Constituțională, care este autoritate unică a lucrului judecat. Adică, atunci când se ia o decizie, nu mai există nicio instanță care să o poată modifica, iar acest lucru permite arbitrariul celor nouă judecători numiți politic.

PSD, PNL și Iohannis controlează Curtea Constituțională. Ce se poate face dacă citim cu bună-credință ceea ce spune Comisia de la Veneția? În acest moment, Guvernul României, Președintele României și Parlamentul ar trebui să modifice legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, să modifice legile electorale și chiar Constituția. Știm că, în prezent, nu există majoritatea necesară în Parlament pentru modificarea acestor legi. Oricum, ar trebui să ia măsuri legislative pentru a corecta situația.

Recomandările Comisiei de la Veneția sunt consultative pentru statul român

Comisia de la Veneția a fost înființată după 1990, când s-a prăbușit sistemul sovietic în Europa. Este numită „Comisia pentru democrație prin drept”, pentru că, în acel moment, statele din Europa Centrală aveau nevoie de un ghid pentru a-și alinia legile și constituțiile la principiile democratice. Problema este că deciziile Comisiei sunt consultative. Niciun stat, fie că este vorba de Germania, România sau Franța, nu este obligat să le urmeze. Dacă nu le respecți, ești în afacerea unui cadru democratic în care funcționează democrațiile vechi din Europa. Dacă le respecți, statul român ar trebui să își modifice legile conform principiilor democratice enunțate de Comisia de la Veneția.

Ideea este că, dacă nu îți asumi acest standard democratic și evoluezi spre un autoritarism politico-jurisdicțional, așa cum ne explică Comisia de la Veneția în cele 20 de pagini, îți asumi că ești democratic, dar nu funcționezi pe baza principiilor democratice. Foarte puțin probabil, Andreea, să avem vreo reacție din partea statului român, deși România se află într-o situație excepțională, după 35 de ani de la Revoluție – anularea alegerilor și întregului proces electoral. În acest moment, nu avem nicio poziție oficială din partea Președintelui României, a Curții Constituționale, a Guvernului României sau a Parlamentului României referitor la acest raport, în care Comisia de la Veneția spune că statul român nu doar că a greșit, dar a fost și abuziv în ceea ce privește drepturile electorale și votul, care sunt fundamentale pentru democrația din România.

Problema este că nu se întâmplă nimic. Dacă statul ar fi avut bună-credință și cineva i-ar fi spus că a greșit, ar fi rezolvat problema. În acest moment, există o înțelegere politică și poziționări foarte clare între premier, legislativ, executiv și chiar Justiție, care spune că ar trebui să intrăm într-un cadru democratic. Dar preferă să rămână cu aceste alegeri în limbo, cum spun americanii, și să le rezolve „acasă”, fără să țină cont de nicio lege din România.

Citește și

• Cel mai rapid supercomputer din lume. „El Capitan” e folosit pentru securizarea arsenalului nuclear al SUA
• Viktor Orbán și Marine Le Pen sunt liderii mitingului „Make Europe Great Again” al extremei drepte în UE
• Guvernul Ciolacu duce România în „junk”: Să nu ne trezim că trebuie să facem chetă pe Tik Tok ca să facem rost de bani