• Comisia Europeană a adoptat, miercuri, măsuri pentru a îmbunătăţi protecţia jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive.
  • Se preconizează că de aceste garanţii vor beneficia, în special, jurnaliştii şi persoanele sau organizaţiile implicate în apărarea drepturilor fundamentale şi a unei serii de alte drepturi, cum ar fi drepturile în domeniul mediului şi al climei, drepturile femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertăţile religioase, dispoziţiile vizând, însă, toate persoanele angajate în mobilizarea publică pe chestiuni de interes public.
  • Propunerea de directivă trebuie să fie negociată şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu înainte de a deveni un act legislativ al UE.

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, măsuri pentru a îmbunătăţi protecţia jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive.

Procesele strategice împotriva mobilizării publice, cunoscute sub prescurtarea SLAPP (”Strategic lawsuits against public participation”), reprezintă o formă specială de hărţuire utilizată, în principal, împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului pentru a preveni sau a penaliza acţiunile acestora de luare de atitudine cu privire la chestiuni de interes public. Directiva propusă are ca obiect acţiunile SLAPP în materie civilă şi cu implicaţii transfrontaliere.

Pe baza noilor dispoziţii, judecătorii vor putea să respingă rapid acţiunile vădit nefondate introduse împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului. Directiva prevede, de asemenea, mai multe garanţii procedurale şi căi de atac, cum ar fi despăgubiri pentru daune şi sancţiuni disuasive pentru iniţierea de procese abuzive.

Recomandări

FII BOGAT ÎN ROMÂNIA
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A STRIGĂTULUI
CHETĂ PENTRU SPORTIVII ROMÂNI
BLIKEN AJUNGE ÎN CHINA
C.E. INVESTIGHEAZĂ CHINA
CE ESTE DUREREA CRONICĂ

În acelaşi timp, Comisia adoptă o recomandare complementară pentru a încuraja statele membre să îşi alinieze normele naţionale la legislaţia UE propusă şi în ceea ce priveşte cauzele care nu au o dimensiune transfrontalieră şi în ceea ce priveşte alte proceduri, nu numai cele în materie civilă. Recomandarea invită, de asemenea, statele membre să ia o serie de alte măsuri, cum ar fi formarea şi sensibilizarea, pentru a combate acţiunile SLAPP.

Am promis că îi vom proteja mai bine pe jurnalişti şi pe apărătorii drepturilor omului de cei care încearcă să îi reducă la tăcere. Noua reglementare face acest lucru.

Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, a declarat: „Am promis că îi vom proteja mai bine pe jurnalişti şi pe apărătorii drepturilor omului de cei care încearcă să îi reducă la tăcere. Noua reglementare face acest lucru. Într-o democraţie, banii şi puterea nu pot conferi nimănui un avantaj în faţa adevărului. Prin aceste măsuri, contribuim la protejarea celor care îşi asumă riscuri şi iau atitudine atunci când este în joc interesul public – atunci când semnalează, de exemplu, suspiciuni de spălare de bani şi de corupţie, probleme legate de mediu şi climă sau alte aspecte care sunt importante pentru noi toţi”.

Directiva propusă le oferă instanţelor şi persoanelor care sunt ţinta acestor acţiuni instrumente prin care să răspundă în cazul iniţierii de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Garanţiile propuse se vor aplica în cauzele civile cu implicaţii transfrontaliere. Se preconizează că de aceste garanţii vor beneficia, în special, jurnaliştii şi persoanele sau organizaţiile implicate în apărarea drepturilor fundamentale şi a unei serii de alte drepturi, cum ar fi drepturile în domeniul mediului şi al climei, drepturile femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertăţile religioase, dispoziţiile vizând, însă, toate persoanele angajate în mobilizarea publică pe chestiuni de interes public. Garanţiile au ca obiectiv să asigure echilibrul dintre accesul la justiţie şi dreptul la viaţă privată, pe de o parte şi protecţia libertăţii de exprimare şi de informare, pe de altă parte.

Recomandarea Comisiei, adoptată astăzi, completează directiva şi încurajează statele membre să se asigure că, la nivel naţional, există cadrele juridice ce prevăd garanţiile necesare, similare celor de la nivelul UE, pentru a soluţiona cazurile de SLAPP care nu au o natură transfrontalieră. Acest lucru include asigurarea garanţiilor procedurale pentru respingerea rapidă a procedurilor judiciare vădit nefondate.

Statele membre ar trebui să se asigure că normele lor aplicabile în materie de defăimare nu au un impact nejustificat asupra libertăţii de exprimare

Statele membre ar trebui să se asigure că normele lor aplicabile în materie de defăimare – unul dintre motivele cele mai des invocate pentru lansarea unei acţiuni SLAPP – nu au un impact nejustificat asupra libertăţii de exprimare, asupra existenţei unui mediu deschis, liber şi pluralist al mass-mediei şi asupra mobilizării publice; sunt disponibile cursuri de formare pentru profesioniştii din domeniul juridic şi persoanele care pot fi ţinta acestor acţiuni, astfel încât aceştia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile pentru a face faţă în mod eficace procedurilor judiciare de acest tip.

Reţeaua europeană de formare judiciară (EJTN) se va implica pentru a asigura coordonarea şi diseminarea informaţiilor în toate statele membre; se vor organiza campanii de sensibilizare şi de informare, astfel încât jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului să poată recunoaşte caracteristicile unei acţiuni SLAPP atunci când sunt ţinta acesteia; persoanele care sunt ţintele acţiunilor SLAPP pot beneficia de sprijin individual şi independent, cum ar fi cel oferit de cabinetele de avocatură care le oferă consiliere şi reprezentare juridică pro bono; începând cu 2023, vor trimite anual Comisiei date agregate colectate la nivel naţional cu privire la proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

Propunerea de directivă trebuie să fie negociată şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu înainte de a deveni un act legislativ al UE.

Recomandarea Comisiei este direct aplicabilă. Statele membre vor trebui să îi trimită Comisiei un raport cu privire la acţiunile prin care au dat curs recomandării la 18 luni de la adoptarea acesteia.