- Legea maghiară a imigraţiei, care incriminează ajutorul solicitantului de azil, încalcă legislaţia Uniunii Europene. Verdictul CJUE precizează că nu se pot respinge prin lege cererile de azil.
- CE înregistrează o nouă victorie în faţa guvernului maghiar după contradicţii de ani de zile.
- Orbán a acuzat în repetate rânduri Bruxelles-ul că lucrează împotriva interesului naţional al ţării şi că se amestecă în politica sa internă.
Legea maghiară a imigraţiei, care incriminează ajutorul solicitantului de azil, încalcă legislaţia Uniunii Europene. Verdictul CJUE precizează că nu se pot respinge prin lege cererile de azil. CE înregistrează o nouă victorie în faţa guvernului maghiar după contradicţii de ani de zile.
Legea maghiară anti-migraţie împiedica oamenii să solicite azil dacă veneau în Ungaria dintr-o ţară în care viaţa şi libertatea lor nu era pusă în pericol. De asemenea, a interzis cetăţenilor şi organizaţiilor să-i ajute pe migranţii aflaţi illegal pe teritoriul ţării în demararea procedurilor necesare pentru obţinerea statutului de refugiat.
După ce Ungaria a adoptat legea controversată în 2018, pe care a numit-o sugestiv „Stop Soroş”, după omul de afaceri devenit o ţintă frecventă a guvernului, Comisia Europeană s-a sesizat şi a acţionat în instanţă guvernul maghiar, pe care l-a acuzat de încălcarea directivelor Uniunii Europene privind procedurile de azil şi condiţiile de primire.
Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile de membru al UE
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că, prin adoptarea unei astfel de legi, Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile de membru conform legislaţiei uniunii. CJUE a motivat verdictul prin faptul că Ungaria nu poate respinge cererile de azil din motivele prezentate în legea sa, mai ales că la nivelul blocului comunitar există deja o listă unanim acceptată de motive pentru care un imigrant nu poate primi statutul de azilant, relatează Politico.
„Motivul de inadmisibilitate introdus de legislaţia maghiară nu corespunde nici uneia dintre situaţiile acceptate la nivelul Uniunii Europene”, a declarat instanţa.
Curtea a decis, de asemenea, că Ungaria nu poate incrimina asistenţa pentru solicitanţii de azil, prin restrângerea drepturilor consacrate de UE persoanelor care intermediază şi oferă consiliere juridică imigranţilor.
Verdictul este cea mai recentă realizare juridică a Comisiei Europene în lupta sa de ani de zile cu premierul Viktor Orbán şi partidul său de guvernământ, Fidesz. Guvernul maghiar a recunoscut hotărârea CJUE, dar nu-şi va schimba abordarea asupra imigraţiei.
Orbán a acuzat în repetate rânduri Bruxelles-ul că lucrează împotriva interesului naţional al ţării şi că se amestecă în politica sa internă.
„Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri împotriva activităţilor ONG-urilor finanţate din străinătate, inclusiv a celor finanţate de George Soroş, care urmăresc să câştige influenţă şi putere politică prin promovarea migraţiei. Poziţia Ungariei cu privire la migraţie rămâne neschimbată: ajutorul trebuie luat acolo unde există probleme. Nu vrem să importăm problemele aici. Cu alte cuvinte, migraţia către Europa trebuie oprită, iar viitorul Europei trebuie să se bazeze pe familia naţională”, a declarat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al premierului Orbán.