- UE și Ucraina lansează o „alianță a dronelor” pentru a dezvolta și coordona acest domeniu strategic.
- Inițiativa reunește companii, startup-uri și utilizatori de drone din Europa și Ucraina.
- Proiectul vine pe fondul rolului tot mai important al dronelor în războiul din Ucraina, având scopul de a creșterea producției, îmbunătățirea utilizării și dezvoltarea metodelor de combatere a dronelor.
Comisia Europeană și Ucraina au stabilit o „Alianță de drone”. Alianţa va fi o iniţiativă condusă de industrie, care va reuni producători de sisteme şi inovatori, inclusiv startup-uri şi scaleup-uri, precum şi utilizatori finali din UE.
Proiectul vine pe fondul rolului tot mai important al dronelor în războiul din Ucraina. Astfel, Ucraina va contribui cu experiența sa practică acumulată pe front, urmărindu-se accelerarea inovării și reducerea dependenței de alte puteri în acest sector.
Cine se poate înscrie în această Alianță și cum va întări alianța securitatea europeană?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „La această alianță a dronelor se pot înscrie atât companii mici, start-up-uri, cât și companii mai mari care deja au linii de producție în domeniul producției de drone și sisteme antidrone. De asemenea, faptul că se pot înscrie aceste companii doar până pe 25 mai, atunci se încheie, să spunem, înscrierea în această alianță. Sunt companii atât din Uniunea Europeană cât și din Ucraina, care se așteaptă de la acestea să vină cu idei foarte bune și cu produse care pot la un moment dat să întărească apărarea europeană, cât și să fie disponibile să împărtășească informații, tehnologii și deci să coopereze foarte bine, să colaboreze cu țările membre ale Uniunii Europene. Se pune foarte mare accent pe expertiza companiilor ucrainene.
Noi știm deja că Kievul a semnat acorduri bilaterale cu mai multe țări din Uniunea Europeană în ultimele luni, în special, după războiul din Iran, unde știm că s-a pus foarte mult accent pe folosirea acestor drone ieftine care pot apăra teritoriul în fața unor atacuri cu rachete. De asemenea, și România a semnat un astfel de acord, de fapt o scrisoare de intenție cu Ucraina pentru producția în comun de drone, un acord care ar trebui să ajungă la suma de 200 milioane de euro.”
Deși SUA au retras 5.000 de militari din Germania, alți 4.000 de militari se pregătesc să vină pe flancul estic. Despre ce este vorba?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Acești 4.000 de militari americani din brigada 4J vor veni de fapt în următoarele luni în Polonia și în alte țări din regiune. Nu sunt specificate însă aceste țări din regiune. Știm că în Polonia, de exemplu, Statele Unite ale Americii au în jur de 14.000 de militari, al doilea cel mai mare număr din Europa după Germania. De asemenea, americanii mai au trupe și în Lituania, de exemplu, în jur de 1.000 de militari, precum și în România, la fel, între 900 și 1.000 de militari.
Nu știm dacă vor ajunge și pe teritoriul României acești militari americani, însă trebuie să spunem foarte clar că este vorba despre o misiune temporară. Totodată, acești 4.000 de militari americani nu vor rămâne permanent în Polonia și în țările din regiune, ci vor pleca la un moment dat. Este doar o misiune de scurtă durată, dar este clar că nu vine nici ca un pansament pentru acest semnal de alarmă tras de Donald Trump în ultimele săptămâni, când a anunțat acea retragere de 5.000 de militari din Germania. Oricum ar fi, este clar că americanii rămân angajați, cel puțin la securitatea de pe flancul estic, cât și în NATO.”
Prezența acestor 4.000 de militari vine și ca un semnal pentru Rusia?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Exact asta a transmis comandantul acestei brigăzi, când a avut loc ceremonia de începere a acestei misiuni în Fort Worth, Texas. Spunea el că aceștia trebuie să fie pregătiți să transmită un semnal foarte clar pentru ruși, și anume că nu se pot atinge de flancul Est și de NATO ca alianță per total. Se dorește atribuirea unui astfel de mesaj, anume că NATO este încă unită și că încă poate fi apărat flancul estic. Cu toate acestea, mesajul acesta este cumva contradictoriu cu ceea ce face în acest moment președintele american, Donald Trump, cu anunțurile retragerii celor 5.000 de militari din Germania, precum și cu sugestia ca ar putea să continue această reducere a prezenței militare americane la nivel NATO.”
