- Anul 2026 începe cu negocieri de pace în Ucraina, pe 3, 5 și 6 ianuarie.
- România este interesată în garanțiile de securitate europene la Marea Neagră.
- Europa și SUA vor garanta securitatea Ucrainei pe sol, aer și mare.
- Planul de pace este agreat 95%, au mai rămas cedările și schimburile teritoriale.
- România va participa doar logistic la garanțiile de securitate ale Ucrainei, fără trupe.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 1 ianuarie că anul 2026 va fi unul al diplomației, iar liderii europeni ai „Coaliției de Voință” se vor întâlni cu președintele ucrainean pe 6 ianuarie, în Franța.
„Începem anul acesta cu diplomația și continuăm dialogul cu partenerii noștri”, a spus Zelenski.
Înainte de reuniunea la nivel de lideri de state din 6 ianuarie, vor mai avea loc două discuții tehnice, pe 3 și 5 ianuarie, ultima fiind o întâlnire a șefilor statului major din diferite țări europene.
Vor reuși diplomațiile europeană și americană să oprească agresiunea Rusiei din Ucraina?
Urmează trei zile destul de importante: pe 3, 5 și 6 ianuarie. În primul rând, pe 3 se vor întâlni consilierii pentru apărare, în special din Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, dar și din alte șapte țări.
Practic, vor fi țările care sunt dispuse să trimită militari în Ucraina pentru a asigura securitatea — la sol, în aer și pe mare.
Pe 5 ianuarie va fi o discuție a șefilor apărării din aceste țări, iar pe 6, la Paris, liderii țărilor din Coaliția de Voință, din care face parte și România, se vor întruni.
Cel mai probabil, aceștia vor discuta despre garanțiile de securitate ale Ucrainei, inclusiv despre dislocări de trupe. Până acum, patru țări au spus foarte clar că sunt dispuse să trimită militari în Ucraina: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Franța, Germania și Turcia.
Aceste trupe nu vor fi trimise în Ucraina decât cu un mandat ONU sau OSCE și numai cu aprobarea Rusiei. În niciun caz nu vom intra într-un al treilea război mondial, cum se propagă pe rețelele sociale.
Vor fi trupe de menținere a păcii — așa-numitele „căști albastre” —, care vor fi dislocate pe linia frontului și vor avea rolul de a monitoriza încetarea luptelor.
Cam acesta este, în acest moment, punctul culminant al negocierilor. Tot în luna ianuarie, președintele Zelenski va merge la Washington pentru a se stabili ultimele detalii ale planului de pace, inclusiv schimburile și cedările teritoriale.
În acest moment, Rusia vrea să aibă tot teritoriul din provincia Donbas, chiar dacă nu a reușit să-l cucerească nici în 2014, nici în a doua campanie din 2022 până în 2026.
În schimb, este dispusă să cedeze, pentru cei 5.000 de kilometri pătrați revendicați, aproximativ 2.700 de kilometri pătrați din alte regiuni ocupate.
Deci este vorba despre o cedare, dar și despre un schimb de teritorii, urmând ca președintele Donald Trump să anunțe acești pași, doar dacă și Vladimir Putin este de acord.
Până acum, Rusia este singura parte implicată în aceste negocieri care se opune unei încetări a focului.
Atât Trump, cât și Zelenski, cât și liderii europeni par aliniați în jurul acestei formule de pace.
Ce rol va juca România în aceste negocieri?
România ar trebui să fie un aliat important în regiune, în special prin poziția sa geostrategică — este țara cea mai apropiată de zona de desfășurare a acțiunilor militare.
Tocmai din această cauză e posibil să aibă o implicare, cel puțin la nivel logistic. Până în acest moment, oficialii români au spus destul de clar — și la nivelul președintelui, și la nivelul premierului, și la Ministerul Apărării — că România nu va trimite militari în Ucraina.
România nu va face parte din forțele de menținere a păcii la sol. Însă, vor exista și forțe aeriene și navale care ar putea acționa în nordul Mării Negre.
România are experiență în astfel de misiuni, inclusiv în apropierea teritoriului Rusiei — în Georgia, de exemplu, la granița cu republicile Cecenia și Ingușeția, unde au fost prezenți și militari români.
