- Deși acordul pentru schimbările climatice a fost primit cu aplauze, reprezentanții țărilor vulnerabile, precum India, au exprimat frustrări, considerând că suma promisă este insuficientă.
- Decizia de a reduce utilizarea globală a combustibililor fosili a fost amânată pentru viitoarele discuții climatice din 2025.
- Elveția și Canada au considerat că limbajul acordului este prea slab.
Țările mai bogate s-au angajat să acorde un record de 300 de miliarde de dolari pentru a ajuta țările să se pregătească și să prevină schimbările climatice, scrie BBC.
Discuțiile de la summitul ONU privind clima COP29 din Azerbaidjan au avut 33 de ore întârziere. Șeful organismului ONU pentru climă, Simon Stiell, a spus că „a fost o călătorie dificilă, dar am încheiat un acord”. Dar discuțiile nu au reușit să se bazeze pe un acord adoptat anul trecut prin care națiunile urmau „să treacă de la combustibilii fosili”.
Națiunile în curs de dezvoltare, precum și țările care sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice, au renunțat dramatic de la discuții sâmbătă după-amiază.
Dar la ora locală 03:00 duminică, și după unele modificări ale acordului, națiunile au trecut în sfârșit acordul. A fost primit cu urale și aplauze, dar un discurs furios al Indiei a arătat că a rămas o frustrare intensă. Apoi, națiuni precum Elveția, Maldive, Canada și Australia au protestat că limbajul despre reducerea utilizării globale a combustibililor fosili era prea slab.
În schimb, acea decizie a fost amânată până la următoarele discuții climatice din 2025.
Această promisiune a mai multor bani este o recunoaștere a faptului că națiunile mai sărace suportă o povară disproporționată din cauza schimbărilor climatice, dar, de asemenea, din punct de vedere istoric, au contribuit cel mai puțin la criza climatică.
Banii ar trebui să provină din subvenții guvernamentale și din sectorul privat – bănci și întreprinderi – și ar trebui să ajute țările să treacă de la energia pe bază de combustibili fosili la utilizarea energiei regenerabile.
Pe lângă promisiunea de 300 de miliarde de dolari, națiunile au convenit că sunt necesare 1,3 miliarde de dolari până în 2035 pentru a ajuta și la prevenirea schimbărilor climatice.
Deschiderea discuțiilor din 11 noiembrie a fost dominată de alegerea Președintelui american Donald Trump, care va prelua mandatul în ianuarie.
Națiunea gazdă, Azerbaidjan, a fost o alegere controversată pentru discuțiile climatice. Aceasta spune că dorește să extindă producția de gaze cu până la o treime în următorul deceniu.
Brazilia este considerată o alegere mai bună pentru a găzdui summitul climatic de anul viitor, COP30, în orașul Belém, datorită angajamentelor puternice ale Președintelui Lula față de schimbările climatice și reducerea defrișărilor în pădurea tropicală amazoniană, importantă la nivel global.