- Departamentul de Stat: Investitorii americani s-au plâns de corupția din Guvernul României.
- Raportul arată că România caută activ investiții directe străine în tehnologie, domeniul auto, energie și prestarea de servicii.
- Departamentul de Stat al SUA subliniază că mediul de investiții în România este unul „mixt”. Investitorii ar trebui să fie precauți.
Încă nu a trecut durerea după raportul făcut de Departamentul de Stat american, condus de Marc Rubio, unde aripa de externe a lui Donald Trump a criticat climatul din România pe care l-a catalogat corupt – atât la guvern, cât și în mediul de afaceri.
Consiliul Superior al Magistraturii din România a răspuns însă. Sunt mai multe probleme în sistemul de justiție românesc.
Care este cea mai mare problemă în justiția românească?
Toni Neacșu, fost judecător la Consiliul Superior al Magistraturii: „Justiția românească are probleme structurale. Mi-e teamă că nici măcar în acest raport nu au fost prinse acestea.
Au fost prinse câteva efecte ale acestor probleme structurale. Dacă e să mă întrebați pe mine, cred că cea mai mare problemă a justiției noastre rămâne în continuare incapacitatea de a asigura o practică unitară. Adică soluții similare, mă rog, poate chiar identice, ar trebui să fie pentru situații similare, ceea ce nu prea se întâmplă, din păcate, în justiția noastră.
Dar, repet, aceasta este o problemă structurală care chiar depășește, cum să spun, posibilitățile CSM-ului, de exemplu, de a asigura această uniformizare”.
De unde ar pleca această uniformizare?
Toni Neacșu, fost judecător la Consiliul Superior al Magistraturii: „Cred că cel mai bun exemplu este chiar această problemă a prescripției. E adevărat că ea vizează un segment mic din justiția românească, și anume numai cauzele penale, care reprezintă undeva până în 15%, să știți, din tot ce înseamnă justiția românească.
Dar este o temă extrem, extrem de ideologizată, în România în special, pentru că este unul din narrativele folosite des pentru a se lovi cumva în judecători, pentru a fi arătați cu degetul că închid dosare, închid dosare de corupție. Ei bine, nici măcar CSM-ul nu a spus-o din acest punct de vedere. Problema reală cu această prescripție pleacă exact de la legiuitor.
Și de acolo, din păcate, pleacă foarte, foarte multe probleme care fac ca justiția de astăzi să nu fie una perfect funcțională, în sensul la care am făcut eu referire mai devreme, și anume în sensul unificării acestei jurisprudențe.
Și de ce a apărut această problemă a prescripției? Foarte simplu: în 2018, Curtea Constituțională a considerat neconstituțională o prevedere din Codul Penal care se referea la prescripție. Legiuitorul nu a intervenit în termenul prevăzut de lege, respectiv de Constituție, în 45 de zile, pentru a modifica acea lege, astfel încât judecătorii, ulterior anului 2018, au început, practic, de capul lor, să aplice acea dispoziție legală, repet, nemodificată de Parlamentul României, așa cum trebuia.
Abia în 2022 a intervenit din nou Curtea Constituțională și a spus: întrucât legiuitorul nu și-a făcut datoria să modifice acea dispoziție din Codul Penal, practic o modificăm noi. Cam acesta ar fi efectul, moment din care judecătorii, toți, absolut toți, au trebuit să aplice ca atare această nouă viziune, acordată constituțional, cu privire la prescripție.
Așa a apărut această problemă a închiderii celor peste 10.000 de dosare, dacă evidența este corectă. Dar cauza vine, așa cum v-am spus, de la Parlamentul nostru, de la legiuitorul nostru. La fel cum, din păcate, este aceeași cauză și cu privire la multitudinea de dosare și caracterul acesta extrem, extrem de diferențiat al soluțiilor care se dau în instanță. De ce? Pentru că legile interpretabile dau soluții diferite”.
Ce înseamnă faptul că Departamentul de Stat stă cu ochii pe ce nu funcționează în România?
Toni Neacșu, fost judecător la Consiliul Superior al Magistraturii: „Raportul acesta este unul anual. El are ca scop, practic, să prezinte România din punct de vedere al interesului investițional american pentru viitorii investitori sau pentru actualii investitori.
El, în principiu, este construit pe baza percepției pe care investitorii americani din România o au asupra sistemului în general, fie că vorbim de justiție, fie că vorbim de sistemul economic și așa mai departe. Deci, până la urmă, e un fel de sondaj de opinie, să spunem așa, pe care l-au făcut printre cetățenii lor și cei care au investiții în fonduri americane la noi și reprezintă, practic, percepția acestora asupra sistemului nostru. Nu este o percepție foarte bună, foarte pozitivă.
Eu mă aștept ca, pe lângă CSM, care și-a făcut de bine, de rău, treaba, în sensul că a spus cum stau lucrurile din punctul de vedere al justiției și ce ar mai trebui făcut, să facă același lucru și celelalte autorități publice. Pentru că, până la urmă, tragem cu toții la aceeași căruță. România nu e reprezentată numai de justiție, iar atunci când vorbim de investiții, cu siguranță nu numai justiția contează”.
Cum ne putem repara imaginea? De unde să pornească această reconstrucție?
Toni Neacșu, fost judecător la Consiliul Superior al Magistraturii: „Fiecare ar trebui să-și facă datoria pe bucățica lui, cea pentru care este plătit. Eu o să revin la asta. Este a treia oară când o spun: Parlamentul trebuie să facă niște legi care să nu fie modificate prin ordonanțe de urgență de câteva zeci de ori pe an, astfel încât, atunci când acele legi sunt aduse în fața unui judecător, ele să fie clare, atât pentru acel judecător, cât și pentru părțile care se judecă.
Din păcate, fragmentarea aceasta legislativă, excesul acesta de ordonanțe de urgență, faptul că avem sute, sute de modificări ale Codului Fiscal și ale Codului de Procedură Fiscală, de altfel, care, până la urmă, reglementează relațiile acestea economice, cred că de aici ar trebui pornit. Adică de la lucruri care par mici, să spunem așa, dar cred că ele sunt esențiale pentru ca noi, ca societate, să funcționăm cu adevărat așa cum trebuie”.
