Cristian Bușoi, vicepreședinte PNL: „Să vedem cine din PNL are mai multe șanse. Mulți lideri PNL țin la opinia lui Iohannis“

  • Cristian Bușoi: „Să vedem cine din PNL are mai multe șanse. Ludovic Orban este un candidat redutabil. Poate competiția cu premierul Cîțu va genera pasiuni. Este o echipă determinată în jurul lui Orban. Se conturează o echipă în jurul lui Cîțu. Orban și Cîțu sunt două generații diferite. Oamenii din Ardeal și Moldova vor fi cu Cîțu, parte din organizațiile PNL vor rămâne cu Orban”
  • Cristian Bușoi: „Președintele Iohannis nu se va implica în competiția din PNL, dar opinia lui este respectată. Sfatul lui Iohannis pentru un lider PNL va fi hotărâtor. Mulți lideri PNL țin la opinia lui Iohannis”
  • Cristian Bușoi: „Păcatul originar a fost împărțirea ministerelor. PNL n-a fost fericit cu rezultatele”
  • Cristian Bușoi: „Vaccinul ar trebui să fie făcut o dată pe an. Vaccinații din 2021 vor continua și în 2022 și în 2023”
  • Cristian Bușoi: „Comisia Europeană contractează vaccin pentru 2022-2023: 1,8 miliarde de doze. În următorii ani, UE va produce 1,2 miliarde de doze.”
  • Cristian Bușoi: „Eu cred că ar fi bine să fie un mixt. Și vaccinuri gratis și contra cost. Direcția UE este ca ele să fie gratuite, plătite din bugetele naționale, iar apoi statele decid”

Părerea specialiștilor este că acest vaccin ar trebui să fie o dată pe an. Că protecția durează minim 6 luni, optim 1 an de zile. Cumva, similar cu vaccinul antigripal care trebuie făcut în fiecare toamnă. Cei care s-au vaccinat în 2021, că primele vaccinări au fost în ianuarie în UE, în SUA în decembrie, vor trebui în 2022 și în 2023 să se vaccineze din nou”, a declarat Cristian Bușoi, vicepreședintele PNL.

El susține că Uniunea Europeană a luat decizia să își crească producția de vaccin, astfel că aceasta va ajunge la finalul lui 2021 la 1 miliard de doze produse, iar în următorii ani, producția va ajunge la 1,2 miliarde pe an.

În prezent, UE contractează 1,8 de miliarde doze de vaccin pentru următorii 2 ani, vrea ca ele să fie plătite de statele membre din banii publici și bugetele naționale, iar apoi țările să decidă dacă scot la vânzare vaccinul sau ți-l administrează.

„Statele membre apoi pot decide dacă le dau gratis, așa cum s-a întâmplat în acest an, sau vor fi contra cost. Cred că domnul Orban spunea că există posibilitatea să poată să fie contra cost iar deocamdată domnul Cîțu a zis că decizia Guvernului este să fie gratuite. Eu cred că ar fi bine să fie un mixt. Să fie gratuite pentru majoritatea populației, pentru pensionari, pentru oameni cu venituri mici, pentru toți cei care vor și se înscriu, pentru că la un moment dat vor mai fi anumite liste de așteptare și, în același timp, cei care doresc să și-l achiziționeze și nu vor să pună acest cost pe seama statului român, din proprie conștiință, să le poată achiziționa”, susține Bușoi.

De ce Guvernul nu a atins ținta vaccinării?

Sorina Matei: Guvernul dumneavoastră și-a propus o țintă de 5 milioane de vaccinați până la 1 iunie. Foarte probabil nu va atinge această țintă, care este cauza acestui eșec?

Cristian Bușoi: Cred că principala problemă pe care o avem cu campania de vaccinare, este vaccinarea în mediul rural și în orașele mici. Dacă ne uităm la marile orașe, la centrele universitare București, Cluj, Timișoara avem un număr mare de vaccinați adăugat la numărul de oameni care s-au imunizat natural facand boala sigur ca o parte dintre cei care au trecut prin boala s-au si vaccinat putem vorbi de rata de 50-60%, un număr suficient de mare de asta și incidența a scăzut foarte mult și anumite măsuri de relaxare sunt justificate. În mediul rural și în urbanul mic nu a existat până acum un mare interes pentru vaccinare. Inițial nici nu erau centre de vaccinare în foarte multe locuri, nu a existat nicio campanie de convingere, nici influencerii locali nu au fost foarte implicați. În mediul rural sunteți urmăriți politic, sunteți implicată aproape de partidele politice monitorizându-i de foarte mulți ani, în mediul rural contează primarul, preotul, deci biserica ortodoxă poate avea un rol, contează medicul de familie, acolo unde medicul de familie își face treaba sau este parte a comunității. Sunt situații în care acoperă mai multe localități sau vine de câteva ori pe săptămână de la oraș chiar și atunci oamenii se întâlnesc cu medicul de familie și alți influenceri locali.

O responsabilitate poate fi pusă și în seama guvernului, clasei politice, în primul rând a partidului la guvernare, nu fugem de responsabilitate, dar noi am făcut o parte din treabă, deja primarii noștrii au început să se implice, le-a cerut-o președintele României, președintele PNL, premierul României și noi care suntem în conducerea PNL am vorbit cu colegi primari și am rugat să facă în așa fel încât să îi convingă pe oameni să se vaccineze și caravanele sau centrele de vaccinare deschise în mediul rural sunt responsabilitatea DSP și a primăriilor. Cele mai multe primării sunt încă în zona PSD pentru că au avut cei mai mulți primari dar dacă ar fi rugați de guvern sau mobilizați s-ar împotrivi, poate cei care sunt foarte habotnici și doresc ca această campanie să nu aibă succes din motive politice dar cei mai mulți înțeleg nevoia de vacinare.

Pe de altă parte, sigur că trebuie să existe și o anumită responsabilitate individuală auto-responsabilitatea acestor oameni. Politicul nu poate interfera în problemele bisericii ortodoxe de exemplu, de acolo puteau veni semnale mult mai clare și o mobilizare mai puternică. Patriarhul a dat mesajele corecte, dar au fost voci disonante cu cele ale patriarhului, mai importante sau mai puțin importante, care au pus sub semnul întrebării vaccinarea în sine, măștile, toate măsurile care s-au luat. Medicii de familie nu sunt controlați politic, nu li se poate cere, trebuie să o facă, evident trebuie să primească niște bani pentru o muncă suplimentară pe care o fac, acest lucru a fost discutat și agreat cu guvernul, cu Casa de Sănătate.

Vei plăti sau nu vaccinul?

Știți de ce domnul Orban a spus că trebuie să plătim vaccinul? Și domnul Cîțu a spus că nu.

În acest moment la nivelul Comisiei Europene s-a luat decizia de a se face următoarea contractare pentru anii 2022-2023, 900 milioane de doze, toate pe ARN Mesager în principiu de la Pfizer Biontech dar pot fi și de la alte companii care sunt în stare să producă și care vor fi în viitor aprobate cu încă o rezervă de 900 de milioane, și acestea vor fi achiziționate apoi de către statele membre la același preț în toată UE. Statele membre apoi pot decide dacă le dau gratis așa cum s-a întâmplat în acest an sau vor fi contra cost.

Cred că dl Orban nu am văzut exact declarația spunea că există posibilitatea să poată să fie contra cost, dl Cîțu a spus că deocamdată decizia guvernului este să fie gratuite, cred că ar fi bine să fie un mix. Să fie gratuite pentru majoritatea populației, pentru pensionari, pentru oamenii cu venituri mici, pentru toți cei care vor și se înscriu pentru că probabil la un moment dat vor mai fi anumite liste de așteptare și în același timp cei care doresc să și-l achiziționeze și nu vor să pună acest cost pe seama statului român din proprie conștiință să le poată achiziționa. Prețurile nu sunt unele foarte mari, cele mai scumpe sunt în jur de 23-25 euro, celelalte sunt sub 10 euro, chiar 2-3-5 euro, se mai pot adăuga costuri de transport, oricum cel puțin la nivel european direcția este aceea ca ele să rămână gratuite să fie plătite din bugetul național.

Nu este un cost foarte mic, ele par la prima vedere costă puțin dar când vorbim de 10 milioane de doze, 15 mil de doze, vorbim de câteva zeci spre sute de milioane de euro care sunt tot din banii noștri ai tuturor, bani care puteau merge către alte tratamente, către școli.

Cât timp te vei vaccina?

Cristian Bușoi: Părerea specialiștilor este că acest vaccin ar trebui să fie o dată pe an, că protecția durează minim 6 luni, optim un an de zile. Similar cu vaccinul anti-gripal care trebuie făcut în fiecare toamna. Cei care s-au vaccinat în 2021, că primele vaccinari au fost în ianuarie, în UE, în SUA în decembrie, vor trebui în 2022 și în 2023 să se vaccineze din nou. De asta trebuie să fim pregătiți de pe acum. Producția în acest moment este în jur de 400 milioane de doze produse în UE dar până la sfărșitul anului probabil că vom atinge miliardul. Pentru anii următori cel puțin 1,2 miliarde de doze vor fi produse în UE dar nu toate vor fi pentru piața europeană, o bună parte vor merge către export. E important să știm din timp, să le contractăm, să le rezervăm, să avem la dispoziție ca să nu mai apară problemele de început în care există liste lungi de așteptare, chiar de săptămâni în care oamenii se luptă pentru vaccin.

Cum arată PNRR-ul României?

Sorina Matei: Comisarul spune că nu sunt probleme mari.

Cristian Bușoi: Nu, nu sunt probleme mari, trebuie doar ca lucrurile convenite să le dublăm de fișe tehnice foarte solide, de proiecte foarte clare. Pe partea de infrastructură știm ce avem de făcut doar că trebuia adăugată componenta de digitalizare, inclusiv la autostrăzi, la căi ferate, trebuia să definim mai bine partea de investiții în energie și în tehnologii noi, energie verde, transformare și ministerul energiei a terminat și a făcut un draft de lucru foarte bun care a fost acceptat de Comisia Europeană. Pe digitalizare urmează a se defini mai bine proiectele din cloud-ul guvernamental și digitalizarea unor instituții publice. Există fișe tehnice, cele de la Casa de sănătate le știu că multe dintre ele au fost discutate încă acum mulți ani când eram încă președinte, o parte au fost updatate în ultima perioadă cu registrele pacienților și bilete de trimitere, concedii medicale digitalizate, să nu mai stea oamenii cu hârțogăraie, să își poată primi mult mai repede banii firmele.

Chiar ministrul sănătății când a plecat dl Voiculescu a apărut acel registru și scandalul cu dl Cîțu și suntem în epoca de piatră.

Digitalizarea ministerului sănătății, a ANAF și a altor instituții. Investițiile în sănătate trebuie iarăși bine definite și știu că se lucrează la o listă cu proiecte care au deja în spate niște SF-uri, proiecte mai mature care pot fi terminate în următorii ani pentru că banii aceștia trebuie să îi atragem până cel târziu în 2026, nu mai avem perioade de grație ca și la fondurile de coeziune sau dezvoltare rurală. Nu avem încă cifrele finale și proiectele de țintă pentru că încă se lucrează și cred că nu ar aduce un mare plus să punem pe site drafturi intermediare de lucru. Altfel direcțiile sunt clare, suntem printre țările care cerem și partea de împrumuturi nu doar partea de granturi, vrem toată suma pentru că dobânda este foarte atractivă.

România cu greu s-ar putea împrumuta la o dobândă în jur de 0, 0 virgulă puțin. Alte țări europene o pot face și prin forțe proprii și atunci preferă să nu intre în birocrația comisiei europene, să nu decidă Comisia Europeană ce gen de proiecte să finanțeze ci să se împrumute și să decidă ei național ce fac cu acele împrumuturi.

Nemulțumirile guvernării în coaliție

Cumva banii din ce am văzut, gândesc și eu ca politicienii, se duc spre ministerele USR, transportul, sănătate, grosul banilor peste 7 miliarde euro și reformele grele pică pe umerii PNL și am văzut deja tot felul de discuții care vin din partidul dvs sau în ședințele coaliției.

Asta nu e problema PNRR și nici o chestiune care ține de ministrul Ghinea ci ține de păcatul de început, originar, acela al, dacă îmi este permis să folosesc această expresie cu conotații biblice într-o chestiune laică, politică de împarțire a ministerelor. Acolo PNL nu a fost deloc fericit cu felul în care s-a dus problema de către partenerii noștri și cu rezultatele negocierii.

Vă gândiți la chestii, au trecut, aveți ministrele astea, dl Orban a negociat.

A fost o echipă a PNL, nu a fost o foarte mare marjă de negociere, nu am fost în negocierile politice. Nu am fost fericiți cu această negociere. Că se putea face mai mult, nu sunt sigur, mă depășește că nu am fost la negocierea in sine, am fost doar pe partea de negociere a programului.

Orban sau Cîțu?

Sorina Matei: Dvs vedeți îl pe dl Ludovic Orban președinte al României?

Cristian Bușoi: Văd un președinte al României care să fie în continuare candidatul PNL așa cum s-a întâmplat cu cele două alegeri ale președintelui Klaus Iohannis, cel mai bun președinte pe care l-a avut România după 1990, e opinia mea pe care o pot susține și cu argumente.

Sunteți foarte apropiat de dl Iohannis.

Sunt puțin subiectiv dar sunt și foarte multe argumente din acest punct de vedere. E prematur acum să vedem cine din PNL poate avea cele mai multe șanse. Ludovic Orban este un candidat redutabil, dacă își va reconfirma șefia PNL, dacă va rămâne cu aceeași energie și determinare în politică în următorii ani poate fi unul dintre candidații care să fie de succes în 2024. Cel mai important pentru PNL este ca unul stânga să nu revină, să nu câștige presedinția României pentru că s-ar strica multe lucruri bune făcute în anii în care România a fost condusă de președinți de centru-dreapta și să luptăm cei din PNL ca președintele să fie dat de PNL.

Vi se pare că dl Orban ar vrea să se retragă din politică? Din contra, pare că vrea să rămână, au negociat totul pentru șefia Camerei Deputaților, vrea să ajungă președinte al PNL și președintele PNL a și spus.

Este foarte determinat și Ludovic a fost dintotdeauna o personalitate politică cu foarte multă determinare. Am simțit-o și eu acum 4 ani când am fost contra candidat la congresul PNL, domnia sa a câștigat. A fost o competiție importantă care a generat pasiuni poate mai mici decât va genera o eventuală competiție cu premierul de peste câteva luni dar care a generat anumite pasiuni și care a identificat cele mai bune soluții pentru viitorul PNL pentru că multe dintre lucrurile pe care le-am propus atunci au fost preluate și de dl Ludovic Orban.

Pe cine susțineți?

Haideți să vedem exact cine își va depune în mod formal candidatura.

Dl Orban care a și anunțat, dl Cîțu care așteaptă și între dl Cîțu și dl Orban pe cine vedeți ca viitorul PNL-ului?

E prematur să vă dau răspuns în acest moment. Trebuie să așteptăm oferta politică să vedem opinia colegilor, eu țin mult la opinia colegilor care îmi sunt apropiați, cu care am făcut echipă acum 4 ani, cu care am lucrat îndeaproape în ultima perioadă mai ales colegii tineri președinți de filiale și trebuie ca fiecare dintre noi să aibă o discuție cu fiecare dintre cei 2 candidați. Dacă vor fi cei 2 candidați, pot fi și mai mulți.

Credeți că președintele va avea rolul hotărâtor, în toate bisericuțele astea câte mai sunt în PNL?

Nu le-aș numi bisericuțe. Este o echipă puternică și determinată în jurul dl Ludovic Orban, se conturează o echipă în jurul premierului Florin Cîțu și există o zonă de leaderi parlamentari, europarlamentari care vor lua o decizie în săptămânile următoare.

Parlamentarii par a fi în tabăra dl Cîțu.

Cred că cei mai mulți europarlamentari se vor regăsi acolo dar viața ne învață să ne așteptăm la surprize, viața politică cu atât mai mult, experiențele din PNL și din fostul PDL de-a lungul timpului ne învață să așteptăm lucrurile până în ultimul moment pentru că oamenii se pot schimba, își pot schimba opinia. Sunt și alte elemente care pot intra în joc. Președintele României nu se va implica în această competiție internă. Domnia sa respectă limita acțiunii sale și a prevederilor constituționale dar evident opinia președintelui României este extrem de respectată în PNL.

Dacă organizațiile, dl Orban este mai mult spre zona dinozaurilor politici, dl Cîțu este mai mult spre o altă generație a PNL. Credeți că PNL care e obișnuit cumva și PDL lui Traian Băsescu și al lui Emil Boc a fost obișnuit cu acest stil de a rezolva lucrurile în subteran, în interior, prin organizații, dl Orban fiind foarte atent la organizații. Dacă dl Iohannis spune băieți, eu sunt cu dl Cîțu credeți că îl va asculta pe președinte? Că s-a mai întâmplat în istoria dreptei ca partidul aflat la guvernare, vă aduc aminte PDL Traian Băsescu, să nu respecte ceea ce a spus președintele.

Nu l-aș caracteriza pe dl Orban ca fiind din zona dinozaurilor politici, e un om cu foarte multă experiență și care mai poate spune multe în politica românească, e președintele camerei deputaților.

M-am referit că e o altă generație.

Sunt poate două generații diferite și posibil să existe și acest clivaj între generații deși veți vedea mulți oameni tineri care vor fi cu dl Orban și mulți oameni experimentați din Ardeal sau din nordul Moldovei care vor fi foarte puternic susținători ai dl Florin Cîțu, nu văd un clivaj pe această direcție și nici pe direcție geografică. Vor fi organizații din Ardeal sau parte bună din organizații care probabil vor rămâne cu dl Ludovic Orban. Orice sfat pe care l-ar putea primi un lider al PNL de la președintele Klaus Iohannis va fi foarte mult luat în considerare și hotărâtor poate în decizia pe care o va lua acel leader politic. Cunoscându-l bine pe președinte domnia sa nu se va implica, dacă niște oameni în mod individual îi vor cere o opinie și-o poate spune ca orice cetățean al acestei țări, ca fost președinte PNL, ca om susținut de PNL, un partener al PNL, dar nu vă așteptați ca dl președinte să tranșeze lucrurile și să încline balanța în interiorul PNL.

Nu o face public. Păreți foarte atașat de președintele Iohannis, de câte ori vorbiți cu dl Iohannis pe săptămână?

Nu vorbim chiar în fiecare săptămână chiar dacă îl țin la curent și îi scriu legat de lucrurile care se întâmplă în parlamentul european sau poate anumite lucruri din zona de sănătate.

E interesat?

Da, foarte interesat și foarte implicat. E și doamna consilier prezidențial extrem de activă acolo, nu numai de când cu pandemia și înainte.

L-ați susținut și la primărie ați ieșit cu el când a fost atunci.

L-am văzut, am discutat în mod frecvent. În timpul pandemiei și cât timp au fost restricții nu a putut fi posibilă întâlnirea fizică. Țin mult la părerea domniei sale și nu e doar cazul meu, sunt mulți leaderi ai PNL care țin apoape de președintele României.