• Cristian Diaconescu: „După atentatele din 2015, a existat o discuție la nivelul instituțiilor europene”
  • Cristian Diaconescu: „Este foarte greu să anticipezi dacă vor mai urma atacuri”
  • Atacatorul ucis de polițiști avea antecedente penale grave

A fost cea mai neagră noapte pentru Viena din ultimii 40 de ani. Zeci de împușcături, 5 morți și 17 răniți.

Atacatorul ucis de polițiști nu era un necunoscut. Vorbim despre un individ cu antecedente penale grave.

Mai mulți lideri europeni au trimis deja mesaje de susținere poporului austriac. Și și-au declarat sprijinul. Printre ei, se numără și președintele României. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a comentat și el acest incident.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
OFICIAL, AVEM O NOUĂ STAȚIUNE
CÎRSTOIU: MANDATUL MEU E PE MASA COALIȚIEI
MICROSOFT LANSEAZĂ A.I. REVOLUȚIONARĂ
SCANDAL CU SÂNGE INFECTAT ÎN UK

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Știrile despre coronavirus au acaparat sentimentele și temerile oamenilor”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Știrile și preocuparea în legătură cu criza de coronavirus au acaparat mediatic, au acaparat sentimentele și temerile oamenilor, dar amenințarea teroristă nu a dispărut.

Este cât se poate de evident că aceste celule, unele operaționale prin autoradicalizare există, și-au menținut mesajul, atitudinea și iată, profitând de concentrarea zonelor instituționale, statale, mai ales în Europa Centrală, spre combaterea crizei de coronavirus, acum au devenit active.

Au fost incidentele din Franța și acum din Austria, în centrul Europei. Este evident, pe de-o parte că cetățeni născuți, școliți, și unii dintre ei educați chiar în penitenciare în state europene, în acest moment doresc încă o dată să își reitereze tipul de mesaj agresiv, brutal, violent, radical, care în principiu nu are foarte mare legătură cu versetele religioase. Sunt atitudini și atât.”

Cristian Diaconescu: Oamenii cu greu mai acceptă limitări ale drepturilor fundamentale, în condițiile pandemiei de Covid-19

„După atentatele din 2015 din Europa, a existat o discuție la nivelul instituțiilor europene, extrem de aplicată, în legătură cu ideea de a se constitui o agenție europeană care să centralizeze datele privind persoanele cu potențial terorist, care făceau stadii de pregătire în Pakistan, în Afganistan, încercând astfel să se construiască o schemă de comunicare a informațiilor și de urmărire a acestor persoane, mai ales când tranzitează statele europene.

Pe de altă parte, statele europene au spus că având în vedere faptul că aceste informații de securitate sunt obținute prin eforturi umane și financiare considerabile și au în special o componentă de suveranitate, nu sunt foarte disponibile în a le împărți, chiar între parteneri NATO. De aici pleacă toată problema.”

„Este foarte greu să anticipezi dacă vor mai urma atacuri, sper să nu se întâmple, dar pe de altă parte, sensibilizarea opiniei publice, ideea că oamenii cu greu mai acceptă limitări ale drepturilor fundamentale, în condițiile pandemiei de Covid-19. Este posibil să reprezinte un factor de motivare și încurajare pentru grupările teroriste în a-și dinamiza acțiunile, dar este greu de făcut o evaluare în acest moment.”