Cristian Terheș, europarlamentar: „Nu se știe cine scrie rapoartele MCV ale României. Comisia Europeană refuză să spună”

  • „A fost o presiune a sectorului turistic al UE pentru certificatul electronic. Valabilitatea lui va fi de 3 luni. Certificatul se va numi UE Covid 19”
  • „Comisarii au admis că nu se știu efectele secundare. Statele membre își pot face certificatele lor. Problema este ce se întâmplă cu datele colectate”
  • „Contractele pe vaccinuri au fost un șoc pentru noi. Comisia Europeană a admis că sunt clauze secrete. Finanțarea E.M.A este de la firmele farmaceutice”
  • „Guy Verhofstadt era în România cu anticorupția în gură. Primește milioane de euro din zona farmaceutică. Este frumos să faci anticorupție pe pielea altora”
  • „În alte țări, pierderile firmelor le acoperă statul”
  • „MCV a fost un șantaj la adresa României pe Justiție. Comisia Europeană refuză să spună public cine scrie MCV. Bulgaria a scăpat de MCV pentru că l-a votat pe Timmermans”
  • „La numirea lui Koveși la Parchetul European au fost vicii de procedură. Dacă se atacă numirea la EPPO, crapă tot. Încrederea în UE a scăzut din cauză că a scăzut încrederea în Justiție”
  • „Negocierea pe PNNR îți arată slugărnicia noastră. Nu poți condiționa banii UE de deciziile tale politice”
  • „Măsurile de restricție trebuiau discutate cu Biserica. Sunt încălcate lucruri care țin de libertatea religioasă. Când mergi la Biserică trebuie să ceri aprobare de la stat? Libertatea religioasă este un drept intrinsec. Biserica trebuie să apere principii și valori. Biserica nu poate confirma vaccinuri, e treaba științei. Oamenii au dreptul de a fi informați și liberi”

Europarlamentarul Cristian Teheș susține că a cerut în mod repetat Comisiei Europeane să spună cine scrie raportul MCV pe România, dar Comisia refuză în mod oficial să transmită aceste informații: „Nu se știe. Oficial. Public se refuză să se precizeze cine sunt persoanele, cu nume și prenume, care scriu aceste rapoarte MCV. De ce este important numele și prenumele? Pentru că oficialii Comisiei spun: raportul este asumat, e votat, e împărtășit de Comisie. O fi, dar aceea este o decizie politică. Dar cine își asumă acuratețea raportului pe care cei din Comisia Europeană votează. Iar asta Comisia Europeană refuză să spună în scris”.

În legătură cu funcționarea Parchetului European, condus de Laura Codruța Koveși, Terheș spune că la numirea fostei șefe a DNA în fruntea instituției europene au fost vicii de procedură: „Vă pot spune că au fost niște vicii de procedură. Primul om care va fi trimis în judecată de EPPO, dacă atacă chestia aia, crapă tot”.

Pleci din țară doar cu certificatul verde, dar ce este acest document?

Terhes: Certificatul de vaccinare este unul dintre cele trei certificate care vor face parte din ceea ce inițial purtat numele de certificatul verde european. În urma unor amendamente pe care le-am am votat în Parlamentul european va purta numele de certificat UE COVID 19. Cu alte cuvinte i s-a redus foarte mult marja și specificul acestui certificat care în viziunea inițială a Uniunii Europene trebuia să fie folosit pentru toate posibilele viitoarele pandemii. Cu alte cuvinte, odată implementat să nu mai poate fi revocat și să fie folosit pentru orice pretext. Acest certificat verde are trei caracteristici sau va dovedi trei lucruri. 1, că te-ai vaccinat și asta este acel certificat de vaccinare despre care se tot vorbește. Faptul că ai fost testat cu PCR și ai ieșit negativ sau faptul că ai fost bolnav și te-ai vindecat. Aș numitul recovery test sau testul de refacere de vindecare.

Odată venit acest certificat verde în Parlamentul european, au început o serie de dezbateri, dacă este necesar, dacă este proporțional, să se voteze sau să nu se voteze pentru el. Din start am fost europarlamentarul care s-a opus acestui certificat din principiu. Am spus că trebuie eliminat pentru că încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale individului, ale persoanei și condiționează ceea ce noi numim în Uniunea Europeană, libertatea de mișcare.

Matei: Până la poziția dumneavoastră în Parlamentul european, vor fi trei certificate?

Terhes: Normal va fi un certificat. Ce se va întâmpla, încă nu este clară partea tehnologică și acum vorbesc și din perspectiva unei persoane care a facut programming înainte de a fi în Parlamentul European. Încă nu este clar din punct de vedere al userului final cum va arăta acest certificat electronic. Că pe hârtie, clarva fi o bucată de hârtie, dar electronic cum va fi? Va fi o aplicație pe care o dai jos pe telefonul celular? Se va instala? Dacă o instalez, ce altceva vei instala? Ceva back doors?

Matei: Deci patternul certificatului în acest moment nu este stabilit la nivel european.

Terhes: Sunt doar niște chestiuni de principiu stabilite pentru că aici este o altă chestiune abuzivă pe care și Consiliul și Parlamentul cu care au fost de acord să delege comisiei europene toate aceste specuri, cum se numesc în programare, specificările, cum programez, ce programez, care este codul sursă. Cetățenii nu vor avea lucrurile acestea.

Matei: Poate sunt cetățeni europeni care nu au telefoane,.

Terhes: Atunci se va da pe hârtie. Ei spun că se va da pe hârtie dar problema rămâne. Cine procesează datele, cine le stochează?

Matei: Și fiecare stat . Adică statele membre sunt obligate să aibă același certificat sau poti să aibă certificatele lor?

Terhes: Deci aici a fost iarăși o altă păcăleală care s-a vândut europenilor. Pentru că în momentul de față, într-adevăr o serie de state membre ale Uniunii Europene, impun o serie de condiționalități ca să poți să intri în țara lor. Fie să ai un fel de vaccin sau de testare sau de cutare. Și lumea era efectiv înnebunită, nu știa ce documente să mai ducă cu ei dacă într-o țară sau alta. Din cauza acestei presiuni publice și mai ales a sectorului turistic din Uniunea Europeană, au zis hai să venim cu un astfel de certificat care să uniformizeze cumva condițiile de călătorie. Și atunci au zis să nu fie chestiune de condiționare, să fie chestiunea au spus ei de facilitare a libertății de circulație. Ceea ce este o aberație. Pornind de la această idee, pe care mulți au considerat-o nobilă, de la ideea la care s-a pornit s-ajuns la cu totul altceva pentru că în momentul acesta deși ai certificat verde sau certificat COVId 19 care va fi impus și odată ce această reglementare intră în vigoare are forță obligatorie față de toate statele. Parlamentele naționale nici nu mai au nevoie să îmi facă o lege națională să pună în aplicare această reglementare.

Matei: Adică îți trebuie neapărat dacă vrei să te miști pe teritoriul Uniunii Europene.

Terhes: Exact. La trei zile după publicarea în Monitorul Oficial sau Buletinul oficial al Uniunii Europene.

Matei: Păi, dacă românii vor să se ducă în Grecia anul acesta sau în alte state, în Franța, pe Coasta de Azur, le trebuie obligatoriu.

Terhes: Da. Certificat care să ateste cele trei lucruri de care spuneam. Fie că persoana a fost vaccinate, fie că a avut un test negativ sau că a fost infectat cu covid în trecut și se asumă în faptul că persoana respectivă ar avea anticorpi.

Matei: Are o perioadă de valabilitate acel certificat?

Terhes: Are și este altă aberație. În cazul vaccinului chiar am văzut valabilitatea este de un an. Păi cum să fie de un an, în contextul în care toți ăștia spun că după șase luni trebuie să mai faci încă un vaccin? A doua, testul acesta PCR, când ți se ia din nas, valabilitatea certificatului este de 72 de ore. L-ai făcut undeva în România chiar înainte de a pleca, te-ai dus , când vii înapoi iar trebuie să îl faci. Pentru că acum îți trebuie certificat când vii în țară, când intri în țara cealaltă. Și al treilea, aici este o întreagă dezbatere, dacă te-ai vindecat de COVID. Ori ei vin și spun că initial, în propunerea comisiei, era ca acest certificat de vindecare să fie valabil 180 de zile de la prima testare pozitivă de covid. Acum Parlamentul European, au venit însă unele grupuri politice cu precădere de stânga, și-au spus nu, reducem asta la 90. Deci va fi trei luni. Dar gândiți-vă că valabilitatea începe trei luni de la prima testare pozitivă. Păi în prima testare pozitivă tu ai cele 14 zile când ai fost în carantină, că a fost perioada aceea când oricum și dacă ai vrea să ieși nu ieși pentru că ești bolnav.

Matei: Deci jumătate de lună trece.

Terhes: Cei care am avut covid știm ce înseamnă asta. Iar dacă mergi după aia să îți faci o serie de teste serologice, să îți ia sange și să vadă dacă mai anticorpi sau nu, efectiv sunt valabile doar în perioada aia de 90 de zile. Au uitat efectiv să schimbe sau poate așa au dorit.

Matei: Și după 90 zile ce faci?

Terhes: Ai celelalte două variante. Deci trebuie să arăți unul dintre cele trei ca să poți să călătorești. Și aici intrăm într-o altă problemă. În momentul de față de la nivelul comisiei europene s-a negociat cu aceste firme producătoare de vaccin și cineva ca să se vaccineze nu plătește pentru ele. Dar mulți spun eu nu vreau să mă injectez cu un produs medical ale căror efecte secundare încă nu le cunoaștem și a recunoscut chiar comisarul european Didier, a recunoscut-o în Parlamentul European, acum, miercuri, când am avut dezbatere, că la momentul de față nu știm efectele secundare ale acestui vaccin dar nu avem timp de așteptat ceea ce este iarăși o nebunie pentru că nu poți forța oamenii sau să împingi oamenii către un produs medical unde tu vii astăzi și spui păi nu știm ce efecte secundare va avea pe viitor. Atunci nu îi împinge către chestia aia că cine își asumă responsabilitatea?

Matei: Și firmele nu au nici o responsabilitate.

Terhes: Aici este o altă ticăloșie care s-a făcut la nivelul Uniunii Europene.

Matei: Juridică penală.

Terhes: Comisia Europeană a negociat în numele statelor membre cu aceste firme medicale ca aceeași în engleză poartă numele de liability. Deci partea de responsabilitate penală, juridică, civilă ce o fi să se transfere de la firmă la stat. Să presupunem că în România te injectezi într-un fel sau altul obligat, forțat sau liber cu un astfel de vaccin și după o perioadă are efecte negative. Și tu dai în judecată. Cu cine te judeci? Aici este întrebarea.

Matei: Nu poți să dai firma în judecată.

Terhes: Dai firma, dar aici depinde de contract. Și dacă ai da firma și câștigi contra firmei. Dar cine plătește? Firma spune că am semnat contract cu statul și statul are obligația dar statul nu este parte în povestea asta. Și chiar dacă ar fi statul, uitați-vă la România, ce se întâmplă că vorbim de justiție. Tu te judeci și cu judecătorii și cu procurorii și cu cutare.

Este o situație foarte delicată. Acesta este unul printre principalele motive pentru care m-am opus deschis, de o lună am tot vorbit public împotriva acestui certificat pentru că efectiv lasă pe om, lasă cetățeanul fără niciun fel de apărare în fața statului. Deci în momentul de față cetățeanul, persoana este asaltată de stat din toate părțile ,din toate punctele de vedere și omul este efectiv dezbrăcat în fața statului.

Pașaport de vaccinare sau surveillance?

Terheș: Și atunci întreb de ce se face chestiunea asta? Singura explicație logică este pentru a supraveghea în masă populația. Altă explicație nu există.

Matei: Și datele acestea, datele pe care și le bagă oamenii ca să se înregistreze în aceste… într-o aplicație că poate va fi o aplicație la nivel european.

Terhes: Da. Va fi.

Matei: Către… cine are datele?

Terhes: O parte din datele nivelul Uniunii Europene. asta este o problemă. Datele acelea vor fi schimbate, exchanged, deci va o chestiune tranzacțională.

Matei: Deci va fi o bază de date la nivel european. Comună.

Terhes: Da. Dacă ai un astfel de certificat, tu când ajungi în Italia și ăia te verifică, scanează un cod de bare pe care îl ai, trebuie să verifice în raport cu baza de date dacă codul ăla și ce detalii ai tu pe pașaportul tău sau pe certificatul acesta sunt legitime sau nu.

Ori ei nu au cum să verifice la nivel national, ci la nivel UE. Va fi acea cheie publică. Va fi ca acea încriptare pe net unde ai o cheie publică și este unicat pentru fiecare persoană și în felul acesta cumva se identifică dacă certificatul respectiv a fost contrafăcut sau nu. Dar problema este alta. Ce se întâmplă la nivel național. Dincolo de asta, chiar în această reglementare se spune că Parlamentul dă drept Comisie europene să vină cu fel și fel de cum ar veni legislație infra legală cum ar fi în România acte administrative, unde comisia poate să spună dacă în regulamentul acela aprobat de Parlament am spus că vom colecta data de naștere, numele nu știu ce, eu dau o chestie și spun mai colectăm și alte lucruri în plus.

Matei: Sau supraveghere facială.

Terhes: Exact. Care nu a fost niciodată votată.

Matei: Este surveillance.

Terhes: Exact. Și să știți că există, contrar la ceea ce se laudă unii prin Bruxelles și le place, o problemă aici cu tot ceea ce înseamnă această birocrație Bruxelleză este tot o chestiune de semantică. O serie de chestiuni care încalcă fundamental drepturi și libertăți fundamentale sunt împachetate în cuvinte frumoase, cum este și asta, certificatul verde digital. Cum a fost în prima fază. De ce verde? Ca să îți deschidă orice ușă, nu? Dacă te uiți ce este în spatele acestor cuvinte, îți dai seama că sunt foarte multe probleme acolo. Ori chestiunea care există în momentul de față, inclusiv cu implementarea aceasta, că nimeni în momentul de față nu știe câte date se vor colecta.

Matei: Și la nivelul national, datele unde se duc? La structurile de stat de securitate națională?

Terhes: Păi în cazul României am văzut un comunicat de presă al colonelului Gheorghiță sau nu mai știu cine, care spune că și STS este implicat în crearea acestui sistem. Pai vin și eu și întreb: este STS sub control parlamentar? Cine îi verifică pe ăștia? Noi avem o structură militară de securitate, un serviciu secret care procesează astfel de date personale, care sunt efectiv în afara oricărui control civil.

Cearta din UE pe contractele pe vaccinuri

Matei: De ce contractele nu sunt transparente?

Terheș: Aici să știți că a fost un șoc și pentru noi, pentru că apăruseră pe știri din astea pe surse în presa bruxellesă, s-a semnat nu știu ce contract dar clauzele sunt la secret și ce a dat pe surse Comisia era fără clauze. Lumea a început să întrebe, a făcut solicitări oficiale, un fel de interpelări. Și nu au avut ce face decât să recunoasca official, nu declarații de presă, oficial, adică comunicare oficială din partea comisiei europene că există într-adevăr clauze secrete. Apoi s-a mers mai departe. Vorbim de luna mai-iunie anul trecut. Au mers alți colegi europarlamentari mai departe. Ce conțin? Este adevărat că conțin această pasare a responsabilității de la firma la stat?

În cele din urmă s-a recunoscut chestia asta. Stai și te întrebi.

Matei: Și pe teritoriul american la fel la fel a fost.

Terhes: Stai și te întrebi în fond oamenii aceștia, nu doar oamenii aceștia, cei din Comisia Europeană sunt niște birocrați. Nu sunt aleși de nimeni. Că asta este o dezbatere continuă care există și la nivelul Bruxellului, cine trebuie să aibă decizia finală? Ăștia care nu sunt aleși de nimeni și nu răspund în fața nimănui sau europarlamentarii care sunt aleși de oameni? Este o discuție de mulți ani și filozofică să spun. Acum se dovedește de ce este importantă chestiunea asta. Pentru că eu vreau să îi întreb pe români, vreți să voteze sau să decidă oameni pe care probabil nici nu îi cunoașteți, nu sunt votați de nimeni, să dețină ce se întâmplă cu datele sau cu corpul tău efectiv? Să îți vină cu astfel de reglementare obligatorie să poți să treci dintr-o parte în alta dacă ești vaccinat? Nu este deloc ok. Însuși faptul că se supune la vot așa ceva este extrem de periculos pentru că ai creat un precedent în momentul de față, unde individul efectiv, persoana nu mai este protejată în fața unei majorități. Drepturile lui individuale personale care sunt ale lui.

Matei: Și acesta este fundamentul, unele dintre fundamentele…

Terhes: Este esența și cheia care face diferența dintre democrație și tiranie. Că asta s-a întâmplat în istorie. Dacă nu am învățat din greșelile trecutului

Matei: Știți de ce vă întreb? Pentru că și la noi au fost mai multe solicitări. Cred că am întrebat și câțiva miniștri aici. Cât costă aceste contracte? Cât mă costă pe mine, contribuabil, deși se spune vaccinul nu este obligatoriu. Nici nu poate fi. Am văzut poziția premierul Cîțu. Dar este asigurat , cumva statul asigură își ia toată responsabilitatea pe umeri, dar banii nu sunt nici de la domnul Cîțu, nici de la domnul Orban. Sunt de la noi toți. Și aceeași problemă este la nivelul Uniunii Europene.

Terhes: Să vedeți alt detaliu. Că diavolul e în detalii

Matei: Și nu se spune cât costă.

Terhes: dincolo de cât costă.

Matei: Pentru că banii ăștia intră în niște buzunare.

Terhes: Corect.

Matei: Este o afacere uriașă.

Terhes: Au luat niște sume din astea de procente 10, 15% comision de stă mâța în coadă.

Matei: Din acest motiv am văzut că statele au început să își creeze propriile soluții, inclusiv vaccinuri, inclusiv fabrici.

Terhes: Statele normale la cap. Fiecare stat precum Germania sau Franța vin și condiționează anumite chestiuni în Uniunea Europeană, spunând trebuie să iei vaccin de la mine. S-a ajuns să se tranzacționeze… Gândiți-vă că E.M.A, eu am fost șocat acum, am avut raportul de gestiune a E.M.A. Îi invit pe cei care ne urmăresc să caute pe Internet. E.M.A se susține, deci finanțarea E.M.A este din procentele pe care le plătesc firmele farmaceutice. Păi nu este conflict de interese? Evident că este.

Matei: Deci E.M.A se susține din procentele pe care E.M.A trebuie să le aprobe.

Terhes: Exact.

Matei: Doamne ferește.

Terhes: Păi Doamne ferește. Normal. Gândiți-vă când am început și eu să pun niște întrebări. Că m-am dus și eu, am prins de un capăt din asta de ață și am tot săpat. Păi da te înfiori efectiv.

Matei: Și descărcarea raportului de gestiune, că ați zis că v-ați ocupat de asta.

Terhes: Nu personal, dar am avut de votat și mergând peste raport am văzut chestia asta.

Matei: Cât cotizează fiecare.

Terhes: Exact. Ce interes ar avea E.M.A să respingă un produs medical? Că dacă îl respinge nu mai primește bani de la firma respectivă.

Matei: Știți cum se numește la noi? Parandărăt.

Terhes: Să vă explic o chestiune.

Matei: La Uniunea Europeană cum se numește?

Terhes: Business as usual. Și vă dau un exemplu. Ajung în Parlamentul European, ca să pot să candidezi la europarlamentare trebuie să îți faci declarația aia de avere și de interese. Și la avere trebuie să spui câte conturi ai, cât ai în cont. Și o fac pentru că legea este lege. Și ajung la Parlamentul European și îmi dau ăia o pagină. Și zic: ce este asta? Declarația de avere. Numai să spui o chestie generală. Păi în România trebuie să spui și tot neamul. Ok. Da îmi spune cineva de acolo, care m-a văzut pe internet, du-te caută pe Guy Verhofstadt. Acesta a fost fostul șef al grup ALDE European. Care acum este înghițit cumva în grupul lui Cioloș. Ia uită -te la ăla ce scrie pe declarația de avere. Și mă duc și caut. Milioane de euro primește acest europarlamentar, care era numai cu anticorupția în gură în România, Guy Verhofstadt. Omul face parte din niște boarduri ale unor firme din astea farmaceutice și primește milioane de euro de acolo. Anual. Păi atunci eu vin și întreb: Aia nu este corupție? În România vin și îl iei pe un primar că a fost membru într-un consiliul de administrație neremunerat și își pierde mandatul sau poate libertatea dar în Europa este ok. S-au propus amendamente. Am făcut testul acesta.

Zic regulile care se aplică într-o țară să se aplice peste tot. Am dat ca regulă cu Declarația de interese și a picat la vot. Este frumos să faci anticoruptie pe pielea altora. La fel este și cu vaccinurile.

Restricțiile europene versus restricțiile românești

Terheș: În alte țări acoperă statul. La noi pe oamenii aceștia îi lasă total fără apărare. Și i-am Întrebat ce se întâmplă, voi aveți rate la banca. Patronul are chirie. Păi nu îi interesa. În prima lună cu starea de urgență i-a îngăduit dar apoi gata. Ăștia vin călare pe noi și dacă nu ai plătit chiria te mai lasă o lună de zile, apoi vine altul.

Matei: Acum în Bruxelles este deschis? Poți să intri într-un magazin?

Terhes: Da.

Matei: Și cârciumile din Bruxelles?

Terhes: Cel puțin în jurul Parlamentului nu am văzut prea multe deschise pe acolo.

Matei: Parlamentul, Comisia, zona aia unde sunt toate… zonele roșii sunt deschise? Poți să intri?

Terhes: În Parlamentul european nu poți să intri cum se intra înainte. Și eu care am mai mulți consilieri la Bruxelles, numai unu poate intra o dată să fie în Parlament. În ideea de a nu fi prea mult trafic. Cu vizitatorii este mai complicat să îi lași înăuntru.

Matei: Parlamentarii s-au vaccinat?

Terhes: Unii da. Eu nu.

Scapă România de MCV?

Matei: Care este situația la Bruxelles?

Terhes: Deci când s-a introdus acest mecanism de cooperare și verificare, de fapt a fost folosit ca un mecanism de șantaj și de condiționare la adresa României, pe chestiuni care țin de justiție. Pentru că este foarte greu să controlezi clasa politică dintr-o țară. Oamenii sunt aleși, alegătorii își aleg reprezentanții. Dar așa când controlezi un grup de oameni din justiție, judecători și procurori, este mult mai ușor să tragi anumite pârghii. Nu doar pârghii cu interese politice dar și financiare pentru că altfel nu ai nicio explicație logică de ce vezi fel și fel de ambasade care se bagă să spun în discuțiile acesteia despre justiție dacă nu ar avea mai ales interese pecuniare acolo. Sau firmele care sunt din țările respective.

Matei: Ambasadele nu intră pe geam. Li se deschide ușa. Tot timpul sunt două părți.

Terhes: Este adevărat dar de ce nu intră, de exemplu, să facă toaletele din curte de la școli? Dau un exemplu. Nu îi preocupă și acolo că copiii merg afara și mai pică prin haznale pe acolo.

Matei: Credeți că rapoartele acestea ale MCV vor continua să pună accentul pe justiție și pe lupta împotriva corupției? Că noi ne luptăm contra corupției de vreo 30 de ani.

Terhes: Eu am făcut un lucru când am fost ales. Am făcut niște promisiuni în campanie inclusiv pentru ridicare acestui MCV> primul lucru pe care l-am făcut în Bruxelles am spus asistenților tipăriți toată documentația de MCV de când l-a făcut maică-sa. Din 2006 de când au fost discuțiile vreau tot, să văd contextul ce s-a întâmplat. Am vorbit inclusiv cu diplomați din perioada respectivă. Cu Vasile Pușcaș, cu alții care au fost și înainte de 2005 ca să înțeleg contextul. Următorul lucru pe care l-am făcut, normal, a fost, cine scrie rapoartele astea? Adică ție îți vine ca țară, eu vreau ca europarlamentar și ca cetățean roman, vreau să știu, cu nume și prenume, cine scrie aceste raport.

Matei: Și cine le scrie?

Terhes: Nu se știe.

Matei: Cum adică nu se știe?

Terhes: Nu că nu știu. Public, deci se refuză să se precizeze cine sunt persoanele , cu nume și prenume, care scriu aceste rapoarte MCV. Numele și prenumele sunt importante pentru că reprezentanții comisiei spun raportul este asumat, este votat, împărtășit de comisie.

O fi, eu nu zic că nu, dar este o decizie politică.

Matei: Organismul Colectiv.

Terhes: Exact. Este o chestie colegială. Dar cine își asumă acuratețea raportului pe care cei din Comisia Europeană îl votează? Și de ce este important numele. Este exact ca și cum ai aduce un expert în casa ta să îți facă , un arhitect sau unul care îți verifică dacă ai suficienta din asta cu energia în casă să spun, dacă salvează energie sau nu salvează. Păi nu este totuna, dacă primești o hârtie dar jos e o iscălitură fără să știi numele, persoana și alta este dacă știi numele persoanei.

Matei: Să știi pe cine dai în judecată.

Terhes: Sau să îi vezi expertiza. Să vezi cine este. Mie îmi place să merg sistematic.

Matei: Și Comisia refuză să spună în scris cine scrie .

Terhes: Da.

Matei: Pentru că am văzut și noi cu toții că comisia reflectă în MCV doar o anumită parte și o anumită retorică atunci când este interesată de justiție. De exemplu de protocoalele cu serviciile noastre sunt interesate,.. cercetări penale de către servicii nu a fost interesată. Adică au fost multe lucruri.

Terhes: Vă expun o situație care s-a întâmplat în Comisia LIBE. Cred că era octombrie sau noiembrie 2019. Țin minte că era înaintea alegerilor prezidențiale. Se prezinta MCV ul pe 2019. Și vine directorul din Comisia Europeană în fața comisiei LIBE și ne spune el cât de gravă este problema în România. Eu m-am dus cu temele făcute. Spun cum puteți să conditionați România să criticați România în raportul vostru plin de greșeli, de erori factuale, de cantități? Zice la ce te referi? Le-am dat un exemplu. Ați spus că au fost trimiși nu știu câți judecători sau magistrați în judecată. Fals, conform raportului inspecției judiciare au fost trimiși atâția. Păi dacă tu o chestie simplă precum câți magistrați au fost trimiși în judecată , adică nu este discutabil, câți oameni au fost trimiși în judecată X sau y? Voi ați spus că X și ăia spun Y, eu pe cine să cred? Dacă voi într-o chestionare atât de simplă nu puteți fi atât de onești și corecți restul este praf. Voi impuneți și faceți recomandări României să implementeze în justiție care sunt contrar a deciziei Constituției și jurisprudenței curții constituționale. Și îmi spune următorul lucru, citez, domnul europarlamentar, ceva poate să fie constituțional dar nu înseamnă că este în acord cu a policy, cu o politică. Și cer dreptul la cuvânt.

Matei: Deci ce contează? Constituția în comparație cu politica?

Terhes: În sală erau colegi din Spania. Deci în Spania aduceți-vă aminte în 2019 aveau probleme cu Catalonia. Erau niște euro parlamentari din Catalonia care nu fusesera validați, voiau să se rupă. Zic domnul director, dumneata îmi spui în Comisia LIBE și le spui la colegii din celelalte țări care au probleme de secesiune, unde însăși ordinea Constituțională a țării respective este amenințată, voi veniți și îmi spuneți de la Comisia Europeană că legea lor fundamentală nu mai contează dar contează niște policies? Niște politici?

Matei: Constituția ține țara unită.

Terhes: Exact. Voi ce faceți acum cu Romania subminează insuși fundamentul Uniunii Europene. Nu am avut ideea că voi fi un profet când am spus această chestiune că uitați-vă ce s-a întâmplat între timp. Nu spun că s-a terminat dezbaterea din Comisie. Au venit oameni m-au aplaudat.

Am avut o reacție, zic bă trădătorilor, că au fost mai mulți români care lucrau acolo. Nu colegi. Zic decât ani de zile ați stat aici tăcuți și nimeni nu a ridicat chestiunea asta? Cum este posibil tu să accepți să lași țara ta să fie călcată în picioare, să vină niște neica nimeni care nu sunt aleși de nimeni ai căror nume nu le cunoaștem și să spună trebuie să schimbi aia și ailaltă. Schimbăm. Dar cine sunt cei care au scris? să vedem dacă ce au scris este corect sau nu. Despre asta este vorba. Și se refuză să se raspundă. Mă întorc aici. Când scăpăm de MCV. Este irelevant. Dacă eu eram în putere, ministrul justiției, le spuneam… Deci până nu vii cu un raport MCV care este scris corect, accurate la virgulă.

Matei: Care să reflecte și o parte și cealaltă.

Terhes: Discuții care au fost în spate. Mai multe grupuri, Bulgariei i s-a ridicat MCV. Lumea s-a întrebat cum. Gândiț- vă cam în ce stare de Drept au acolo în Bulgaria când acolo a fost asasinat un jurnalist. Eu am fost într-o delegație în Bulgaria. Cum să vă spun, mai avem și noi acolo corupți dar acolo este mafie.

M-au întrebat unii cum s-a ridicat MCV ul Bulgariei că ăia sunt mult mai rău decât noi? Păi Boris care a fost premierul Bulgariei de la APP a venit Timmermans la ei și nu a spus nu ar vota Bulgaria pentru mine? Au zis votăm dacă ridici MCVUl. Așa se discută acolo.

Anticorupție versus corupție

Matei: Cum este văzută Koveși în Parlament?

Terhes: Au fost niște vicii de procedură. Primul om care va fi trimis în judecată de EPPO, dacă atacă chestia aia crapă tot.

Matei: De ce?

Terhes: Pentru că s-au încălcat o serie de norme, de proceduri

Matei: Este vreo temere la Bruxelles că acest parchet european va face prăpăd? O să ia toți corupții de guler Uniunea Europeană?

Terhes: O să ia prin est. Credeți că va lua pe cine…

Matei: Erau declarații ale doamnei Koveși care spunea că ne ocupam de oameni de afaceri, de fonduri. Barosani Europei să se teamă.

Terhes: Sigur…

Matei: Se teme cineva acolo?

Terhes: Mă îndoiesc. Am întrebat diplomați din 2004-2005, de unde a venit chestia că România este cea mai coruptă? A venit chestiunea cu corupția pentru că am fost societate comunistă și unde a fost comunism a fost o problemă. Doar dacă te uiți în istoric ce s-a întâmplat după 2000, a fost o problemă cu o comisie Europeana din perioada respectivă care a fost acuzată de corupție și a și demisionat și atunci ca să găsească pe cineva și mai negru decât ei, au spus avem corupție în România și s-a mers pe chestia asta. Dacă te uiți la numere nu este mai multă corupție aici decât în altă parte. Că trebuia să te lupți cu ea este adevărat. O combați cum o combate toată lumea Dar asta nu înseamnă că faci din asta singurul obiectiv național și de nu știu câți ani de zile, deja de 20 de ani imediat în care noi tot luptăm cu corupția și încă nu am terminat. Păi înseamnă că este o problemă. Mai este un amănunt interesant aici. Toată lumea s-a mirat De ce din 2015 până în 2016 încrederea în Uniunea Europeană a scăzut enorm în România. 25%.

În aceeași perioadă a scăzut încrederea în justiție cu 13 la sută, mediafax a publicat o știre cea mai mare scădere de încredere la nivelul Uniunii Europene într-o instituție într-un an a fost cu justiția în România. Când scade încrederea în justiție când tu ai milioane de cauze de dosare în fiecare an și la instanță și la parchete, ai milioane de oameni care într-un fel sau altul sunt implicate fie pe parte penala, civilă, administrativă care o fi și tu nu vorbești de ani de zile decât ia-l pe ăla și omul nu simte că îi se face dreptate la nivel personal, că asta se întâmplă, încrederea scade, dar scade și încrederea in UE cu ea. Și aici avem o problema asta.

Matei: Da pentru caăUniunea Europeana și Comisia au susținut toate aceste lucruri și avem achitări pe bandă rulantă, jumătate din eficiența DNA este practic nulă. Avem tot felul de nerecuperăre a prejudiciului, pe cine prinzi și dovedești că a săvârșit faptele nu se recuperează prejudiciul iar oamenii nu simt, adică ideea unei lupte anticorupție, să îi dovedești dar oamenii să simtă în societate, să îi dai acest sentiment că se reduce corupția. Și asta nu se întâmplă foarte ușor. Este foarte greu și este o utopie să spui că există stat fără corupți.

Terhes: În 2016 a fost un sondaj făcut în România de către institutul republican din Statele Unite. Și printre întrebări a fost Chestiunea asta cu justiția. Și m-a șocat următorul lucru. Prima întrebare: Considerați că este corupție în România? 90% da. A doua întrebare, în cine aveți mai mare, unde e considerat că este mai mare sau că există corupție? Au pus asa: La nivel guvernamental, la nivel parlamentar sau la nivel local. Te-ai aștepta să spună că este la nivel local adică la primar că tu ca cetățean tu cu ăia intri în contact tot timpul, cu primarul tău nu cu primul ministru. Șocul meu și al altora, majoritatea au spus că cea mai mare corupție este la guvern și la parlamentari și la ăia cei mai de sus. Dar tu nu intri în contact cu aia. Nu îți cer mită

Matei: Oamenii nu au cultura juridică.

Matei: … Pun țepe în Piața Victoriei, ce să creadă omul? Și ca justiția, nu o face procurorul judecător… Descoperim după nu știu câte lupte ale lui Adrian Năstase că și Adrian Năstase a înființat PNA, nu Traian Băsescu, Emil Constantinescu a început de vreo trei ori lupta anticorupție. Traian Băsescu a începu- o de nu știu câte ori. Klaus Iohannis a început și el lupta anticorupție și descoperi ce să vedem acum, descoperim că importanți sunt judecătorii și nu procurorii pentru că noi 20 de ani am vorbit de procurori

Cum a negociat România banii din PNRR?

Matei: Eu v-aș întreba la nivel, ce greutate juridică are acest PNRR? Adică dacă România spune noi desființăm SIIJ ce spune Domnul Ghinea aici, noi eliminăm libertatea de exprimare, restrictțile la libertatea de exprimare a magistraților. Înființăm PNA pădurilor, deși există decizia CCR de neconstituționalitate. Noi vrem să numim procurorii șefi prin întărirea CSM și diminuarea atribuțiilor președintelui Klaus Iohannis. Iohannis nu este de acord și PNL nu este de acord nici DNA ul pădurilor.

Dar astea au ajuns pe masa comisiei europene. Ce greutate au dacă sunt acceptate?

Terhes: Deci dincolo de greutate, însuși faptul că tu ca țară, asta îți arată în slugărnicia și ticăloșia efectiv a acestor oameni. Cum poți să condiționezi tu niște bani, negociați care să vină României de niște lucruri pe care tu spui voi face voi schimba. Fă-le dacă vrei. Dar ce legtăură au acești bani negociați deja, că s-a lăudat președintele Iohannis că a negociat el până noaptea târziu pentru banii aceștia, că nu știu câți bani vom primi. La un moment dat am încercat să pun într-un excel sumele cu care se tot lăuda că le aduc și deodata am zis că mă opresc că depășesc cu bugetul Uniunii Europene cât spun ăștia că aduc în România și tare mă tem că va fi foarte puțin din cât se laudă că vor aduce. Dar dincolo de asta, tu nu poți condiționa banii aceștia de astfel de chestiuni de decizii politice pe care le ai. Mai mult decât atât, tu vrei să transpui în lege, nu știu, desființarea SIIJ sau modificările la coduri. Păi alea pot fi atacate la Curtea Constituțională. Ce face Curtea Constituțională dacă zice că un articol nu este constituțional l-au trecut ăștia?

Matei: … Condiționalități ale comisiei pentru alocarea…

Terhes: Acum dacă tu vrei să îți legi obreje la picioare când ești într-un sprint ca banii aceștia trebuie cheltuiti până prin 2026 păi dacă tu vrei să spui eu vreau să fac cutare care clar sunt foarte greu de făcut , este absurd și să le pui pe masă. Păi ea o să spună dacă tu ești cretin, fă-le, eu ce să spun? Te angajezi la astfel de condiții ca după aia să spună băi nu îți mai dăm banii pentru că curtea asta Constituțională a declarat neconstituțional articolul de desființare a SIIJ, dau un exemplu. Ce faci? Ori oamenii aceștia , cineva îi făcea fătălăi. Oamenii aceștia nu au nici maturitatea politică, nici fizică efectiv sau poate chiar rațională. Sunt în niște dispute personale de grădiniță. Șocul pe care și eu și alții îl avem, o serie de români au mandatat prin vot gandindu-se că oamenii aceștia vor ajunge în guvern sau administrația locala și vor face treabă și uitați-vă că peste tot unde există primari sau leadership USR plus este numai scandal peste tot. Brașov, Timișoara, Alba, București. Este nenorocire.

Deci deja PSD nici nu mai trebuie să spună nimic. Doar să stea și se omoară ăștia între ei. Este absurd.

Omul, biserica și statul

Matei: A făcut bine că statul a cerut ajutorul bisericii?

Terhes: Din păcate e prea târziu.

Matei: Trebuia să îl ceară mai devreme?

Terhes: Da. Și trebuia să convină cu statul. Inclusiv acestei măsuri medicale cu închiderea bisericilor trebuiau discutate cu biserica, înainte. Pentru că ce s-a întâmplat acum s-a creat un precedent unde vine statul prin acte infralegale, prin acest comitet de securitate sau cum îi spune care îți dă o… oamenii nu mai pot să intre la biserica sau să nu se mai împărtășească cu lingurița.

Astea sunt chestiuni care îți încalcă libertatea de religie. Eu am atacat în instanță decretele președintelui Iohannis și hotărârile Parlamentul de instituire a Stării de Urgență. Și un capăt de cerere a fost exact chestiunea cu libertatea religioasă. Mi s-a respins în prima fază curtea de Apel Cluj și a spus că li s-a interzis oamenilor să se întâlnească și le-a încălcat libertatea de asociere și nu libertatea religioasă. Păi doamna judecător, când omul merge la biserică, cere aprobare de la stat? Dacă sunt mai mult de trei oameni să îi dea autorizație să se întâlnească? Când vorbim despre libertate religioasă este un drept intrinsec pe care îl ai și îl manifești în afara ta prin materie și forme, cum se numește. Prin gesturi prin cutare dar și prin anumite, tămâie, prescură, ce are fiecare biserică. Când statul a venit și a intrat atât de virulent în chestiuni de biserică, da, i – a trebuit bisericii, și zic bisericii cu B, aici incluzând pe toți. Că măsurile acestea au fost abuzive pentru toți. Dar încet, încet își revine și este important de înțeles pentru oamenii care ne urmăresc de ce ca cetățeni și creștin nu poți permite o astfel de intruziune în viața ta privată. Pentru că uitați ce se întâmplă în Irlanda acum. Guvernul irlandez a dat o lege în care a criminalizat , cei care nu respectă măsurile covid impuse de guvern și al doilea lucru pe l-a făcut, se interzice participarea la slujbele private sau publice religioase.

Cu alte cuvinte nu au interzis slujbele, ca preoții să facă slujbe,ci au zis se interzice participarea.

Matei: Cultele ar trebui să ajute mai mult în această campanie de vaccinare?

Terhes: Nu.

Matei: Deși nu este obligatoriu să te vaccinezi.

Terhes: Aici este o părere personală. Am mai fost întrebat și de colegi, și de prieteni. Și le spun de ce nu. Pentru că în momentul de față nu se cunosc reacțiile adverse ale acestui vaccin. Și a recunoscut-o inclusiv comisarul European. Eu vă întreb dacă biserica, prin faptul ca îi legitimată prin jerfa lui Iisus pe cruce vine și spune public: Eu cu puterea care mi s-a dat mie spun să te vaccinezi și în câțiva ani vor avea efecte negative, ce încredere va mai avea biserica ca instituție să mai predice și să mai apere drepturi și libertăți? Biserica trebuie să vorbească despre principii și valori. Faptul că statul trebuie să respecte decizia fiecăruia de a se vaccina sau nu. Daca vaccinurile sunt bune sau nu, nu este atributul bisericii și nici nu are Biserica calitatea de a decide sau a confirma daca vaccinurile sunt bune sau nu.

Biserica trebuie să spună că oamenii trebuie să aleagă informați și liberi. De acolo este treaba statului de a informa corect și de a fi lăsat să își exercite libertatea respectivă.