- Circa 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei scadente împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei.
- De pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute 10 mld. euro prin eurobonduri în acest an, în scădere faţă de nivelurile record din anii trecuţi.
- De pe piaţa internă, statul ar urma să împrumute circa 160-170 mld. lei.
- Necesarul brut de finanţare e estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an.
Deficitul bugetar ar trebui să continue în acest an epopeea ajustării, spre 6-6,5% din PIB, dar şi aşa rămâne o povară, România trebuind să se împrumute pentru finanţarea acestui deficit aproape la fel de mult cât şi pentru refinanţarea datoriilor scadente în 2026, scrie Ziarul Financiar.
Concret, cam 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei interne şi externe care ajunge la scadenţă împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei, având în vedere o concentrare puternică a scadenţelor pe termen scurt, după cum indică estimările ING Bank.
Măsurile fiscale iniţiate de anul trecut vin după ce anterior deficitele bugetare au fost tot mai mari, an de an, astfel că datoria publică a explodat spre 60% din PIB, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare a autorităţilor este refinanţarea datoriei publice, precum şi finanţarea deficitului bugetar, dacă se poate la dobânzi cât mai mici.
În condiţiile în care nevoile de finanţare ale României sunt substanţiale, atât în 2026, cât şi în 2027, necesarul brut de finanţare fiind estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an, adică aproximativ 13,5% din PIB, Trezoreria statului este pusă în situaţia de a face schimbări în schema emisiunilor pe plan intern şi extern pentru a gestiona această sarcină fără a creşte brusc randamentele. Astfel, în acest an ar urma să vedem o dependenţă redusă de euroobligaţiuni, comparativ cu anii trecuţi, concentrare pe piaţa internă de retail, dar şi pe finanţarea non-piaţă, respectiv fonduri europene, după cum indică ING Bank.
