„Culmea” stării de urgenţă: ilegalităţi pe bani publici în plăţile pentru asistenţă socială şi șomaj

• Curtea de Conturi: s-au făcut plăţi ilegale de 841.666 de euro pentru şomaj tehnic, reducerea/suspendarea/întreruperea temporară a activităţii.
• Prejudicii de 340.208 de euro au fost găsite şi în plăţile făcute de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
• Plăţi ilegale de 288.000 de lei (60.000 de euro) s-au făcut şi la avocaţii a căror activitate a fost redusă.

Raportul special al Curţii de Conturi despre gestionarea resurselor publice, făcut la cererea Parlamentului României, arată că în România, în perioada stării de urgenţă, s-au făcut plăţi ilegale de 4.040.000 lei (841.666 euro) pentru şomaj tehnic, reducerea/suspendarea/întreruperea temporară a activităţii şi pentru alte beneficii de asistenţă sociale şi subvenţii. Plăţile au fost făcute de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, condus de Violeta Alexandru. Şi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) s-a constatat că s-au făcut plăţi ilegale de 340.208 de euro. 

Din 42 de agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi cele de la nivelul ANPIS care au fost controlate de auditorii Curţii de Conturi, doar la patru – Argeş, Giurgiu, Iaşi şi Olt- nu au fost găsite probleme.

În rest, auditorii au constatat că, în perioada stării de urgenţă, în privinţa şomajului tehnic s-au făcut plăţi ilegale de 3.255.000 de lei (678.000 de euro) prin ANPIS. Dintre acestea:

• unele persoane nu şi-au întrerupt activitatea şi au realizat venituri inclusiv pentru activitatea pentru care au încasat indemnizaţia de ajutor. În acest caz sunt persoane pentru care s-au făcut plăţi ilegale în total de 1,4 milioane de lei (308.333 de euro)
• s-au făcut plăţi de 861.000 lei (aproape 180.000 de euro) pentru o perioadă mai mare decât perioada de suspendare a activităţii şi în afara stării de urgenţă
• s-au făcut plăţi de 500.000 de lei (104.666 de euro) şi unor persoane care aveau şi alte venituri
• s-au făcut plăţi de 216.000 de lei (45.000 de euro) unor persoane care nu au avut activitate în anul 2019
• s-au făcut plăţi în cuantum lunar peste limita legală şi chiar şi plăţi duble de 95.000 de lei (aproximativ 20.000 de euro)
• s-au făcut plăţi de 45.000 de lei (aproape 10.000 de euro) pentru unii beneficiari care nu îndeplineau condiţia legată de categoria „alţi profesionişti, a căror activitate a fost întreruptă” şi nu erau înregistraţi nici pe raza judeţului unde s-a plătit dreptul
• s-au făcut plăţi de 44.000 de lei ( 9166 de euro) unor pesoane care nu erau titulari de ajutor  

Din plăţile ilegale de 3.255.000 de lei (678.000 de euro) în perioada stării de urgenţă au fost recuperate doar 121.000 de lei. Adică doar 25.208 de euro.

Plăţi ilegale de 288.000 de lei (60.000 de euro) s-au făcut şi la avocaţii a căror activitate a fost redusă. Din cei 60.000 de euro, auditorii Curţii de Conturi au constatat că s-au recuperat doar 6500 de euro. Adică 31.000 de lei. Plăţile ilegale ale avocaţilor au fost făcute pentru că nu s-a verificat dacă veniturile realizate ale lor se încadrează în limita de 75% din veniturile brute medii lunare pe anul 2019, existând şi cazuri în care persoanele respective nu au realizat venituri în anul 2019. În plus, unele persoane au avut venituri din desfăşurarea profesiei de avocat dar şi din alte surse, peste câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.

Plăţi ilegale de 225.000 de lei (aproape 47.000 de euro), din care s-au recuperat doar 65.000 de lei (13.500 de euro) s-au făcut şi pentru „participanţii la activitatea sportivă”. Unele persoane, au constatat auditorii, nu făceau parte din categoria personalului eligibil pentru a primi astfel de ajutoare, alţii primiseră deja în completare sume compensatorii.

Şi pe drepturi de autor şi drepturi conexe s-au făcut plăţi ilegale de 123.000 de lei (25.625 de euro) din care s-au recuperat doar 6000 de lei. Unele persoane care au primit plăţile ilegale nu se încadrau în situaţiile descrise de lege iar altele au realizat în continuare venituri supuse impozitului din activităţile care au stat la baza stabilirii acestui drept.

Persoanele care aveau încheiate convenţii individuale de muncă au primit şi ele plăţi ilegale lunare în valoare totală de 59.000 de lei (12.291 euro). Şi asta pentru că unele persoane aveau activitatea întreruptă din cu totul alte motive iar alţii au primit bani pentru o perioadă mai mare decât perioada la care le-a fost suspendată activitatea.

„La nivelul agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială au fost recuperate unele dintre sumele acordate necuvenit fie integral, fie parţial, suma totală recuperată fiind de 230.000 lei (6% din total).

În concluzie, plăţile reprezentând indemnizaţii acordate pentru reducerea/suspendarea/întreruperea temporară a activităţii, precum şi beneficii de asistenţă socială/subvenţii acordate în continuare au fost în sumă de 494.536.000 lei. Prejudiciile identificate sunt în sumă de 4.040.000 lei şi au vizat atât aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată, cât şi aplicarea neunitară a acestuia şi reprezintă sub 1% din totalul plăţilor”, arată Curtea de Conturi în raport.

Curtea de Conturi a făcut control şi la 44 de agenţii ANOFM. Ca şi în cazul ANPIS, şi la ANOFM au fost făcute plăţi de indemnizaţii pentru salariaţi ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea în condiţiile în care unii salariaţi nu figurau cu contracte de muncă individuale în registrul de evidenţă a salariaţilor, alţii nu figurau cu contracte individuale de muncă suspendate, alte persoane aveau încheiate chiar două contracte individuale de muncă iar angajatorii lor au cerut simultan indemnizaţie sau au fost persoane care au primit sume mai mari decât indemnizaţiile cuvenite.

În privinţa „indemnizaţiei decontată din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, aferentă părinţilor cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (denumită în continuare indemnizaţie aferentă părinţilor), abaterile identificate reprezentând prejudicii de 222 mii lei, din care 180.000 lei recuperaţi şi sunt cauzate de:

 • acordarea indemnizaţiei în condiţiile în care celălalt părinte nu a realizat venituri declarate de angajatori, din contracte individuale de muncă şi nici nu a figurat cu contracte individuale de muncă active în aceeaşi perioadă (192.000 lei);

 • acordarea indemnizaţiei persoanelor ale căror raporturi de muncă au fost suspendate şi nu aveau dreptul la această indemnizaţie (30.000 lei)”.

În total, angajatorilor şi părinţilor le-au fost făcute plăţi în perioada stării de urgenţă de 3 miliarde de lei (633,4 milioane de euro).

Prejudiciile totale identificate de Curtea de Conturi la ANOFM sunt în sumă de 1.633.000 lei (340.208 euro), provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată şi reprezintă circa 0,05% din totalul plăţilor.