- Trump va ajuta în continuare Ucraina cu echipamente militare.
- Doar 23 de țări din cele 32 depășesc acum 2% din PIB.
- Europa are un buget al Apărării triplu față de Rusia, număr dublu de militari.
- România are planificat 2,5% din PIB pentru apărare, dar în 2023 a cheltuit 1,58%.
Financial Times citează un consilier al președintelui-ales, Donald Trump, care le-ar fi transmis intenția sa partenerilor europeni să crească cheltuielile pentru apărare la 5 la sută din Produsul Intern Brut, lucru greu de atins, ținând cont că doar 23 de țări din cele 32 de state aliate au atins pragul actual de 2 la sută din PIB.
Ar pune în pericol relația aero-atlantică această decizie a lui Trump?
În primul rând, este doar o idee exprimată de un consilier al lui Donald Trump. Până acum, Donald Trump nu a făcut nicio declarație clară referitoare la Europa sau la războiul agresiunii Rusiei din Ucraina.
Sunt mai multe variante. Știm din primul mandat că Donald Trump a fost critic cu țările mari din Europa care nu au crescut bugetele apărării, iar acum țări precum Italia sau Spania nu au depășit pragul de 2% din PIB stabilit de NATO.
Oricum, orice modificare va fi făcută în cadrul NATO. NATO este o alianță de state libere și democratice, așa că orice reglaj va fi realizat acolo. În acest moment, Statele Unite au crescut numărul de militari din Europa, de la 20.000, când Trump a părăsit mandatul, la aproximativ 60.000. Foarte mulți sunt dislocați pe flancul estic, așa că orice informație referitoare la mutările de trupe sau presiunile privind creșterile bugetare pentru apărare sunt de un interes vital, în special pentru țările din Estul Europei, care sunt foarte aproape de războiul din Ucraina și de intențiile de expansiune ale lui Putin în regiune.
Cum ar afecta războiul de agresiune al Rusiei această poziție a Statelor Unite?
Statele Unite au ajutat Ucraina până acum cu 62 de miliarde de dolari în echipamente militare, dar nu trebuie uitat că și unii europeni au ajutat Ucraina cu 122 de miliarde de euro, dintre care 45 de miliarde în ajutoare militare. Europa este o putere în acest moment, dar trebuie să ne gândim la balanța între Europa și Rusia. De exemplu, Europa, cu un buget al apărării de 400 de miliarde de euro, este de trei ori mai mare decât al Rusiei și cu două milioane de militari este aproape dublu față de Rusia, care are aproximativ 1,3 milioane de militari. Așadar, Europa ar trebui să se gândească la eficiența cheltuirii acestor sume mari pentru apărare și la utilizarea resurselor militare, mai degrabă decât să caute neapărat sprijin din partea Statelor Unite. În orice caz, bugetul de apărare al Statelor Unite este de aproximativ 900 de miliarde de euro, ceea ce este de 10 ori mai mult decât al Rusiei.
NATO este o forță uriașă, însă unitatea între țările membre reprezintă o vulnerabilitate în acest moment al alianței. Nu se pune problema ca Rusia ar putea înfrunta vreodată NATO, însă există riscul ca unitatea între anumite state membre, precum Ungaria și mai nou Slovacia, să pună în pericol coeziunea alianței, mai mult decât problemele legate de buget.
Cum stă România la acest capitol?
România stă mai bine decât multe țări. Dacă Franța a ajuns la 2% din PIB pentru apărare, România și-a propus de anul trecut să ajungă la 2,5%. Este adevărat că anul trecut a cheltuit doar 1,58% din PIB pentru apărare, deoarece a ratat o importantă achiziție militară, respectiv patru corvete și modernizarea a două fregate. Totuși, anul acesta România a semnat cel mai scump contract din istoria armatei, de 6,5 miliarde de euro pentru achiziționarea a 32 de avioane F-35, plătite în mai multe tranșe, iar România va depăși pragul de 2% din PIB și va ajunge chiar la 2,5%.
Totuși, România are mari probleme în echilibrarea cheltuielilor militare. Până acum, s-au alocat sume mari pentru forțele aeriene, dar nu s-a investit deloc în forțele navale, iar România nu are nicio navă nouă sau modernizată la Marea Neagră. De asemenea, pentru forțele terestre, din cele opt brigăzi de manevră, doar una este echipată cu transportoare Piramida 5, iar soldații încă folosesc pistolete mitralieră din anii ’50, după modelul Kalashnikovului rusesc. Este vorba doar de câteva milioane de euro pentru a înlocui aceste arme cu unele moderne. România are încă probleme în echilibrarea acestor cheltuieli, astfel încât toate categoriile de forțe să beneficieze de fonduri suficiente pentru a-și moderniza echipamentele militare.