- Guvernul României are obligația legală de a depune bugetul la Parlament până la data de 15 noiembrie.
- În ultimii 11 ani, niciun Guvern al României NU a respectat termenul legal de depunere a bugetului.
- În 2021, bugetul a fost adoptat de Parlament cu o întârziere de 100 de zile față de termen.
- Vicepremierul Tanczos Barna a anunța că bugetul pentru anul 2026 va fi votat abia în februarie.
- Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că deficitul bugetar ajunge la 6,4% din PIB în noiembrie.
- La finalul anului 2024, deficitul bugetar al României a fost de 8,65% din valoarea PIB-ului.
- Deficitul bugetar real al României, la final de 2025, este estimat la 9,8% din valoarea PIB-ului.
- Fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că pe Ciolacu îl doare în..de deficitul bugetar.
- FMI estimează că datoria publică a României va depăși 1 trilion de lei până în 2027.
- Premierul Ilie Bolojan ți-a promis, la începutul mandatului său, că nu îți crește taxele în 2025.
- După 5 luni de mandat, Ilie Bolojan ți-a mulțumit că plătești taxe mai mari, crescute de Guvern.
- Rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în perioada august – noiembrie 2025.
Române, ȘTIU că vrei să fii winner în noul an. Să spui, la finalul lui, că…2026 a fost anul tău! Și Aleph își dorește să îți îndeplinești visul. Și…probabil că deja ți-ai făcut o listă de obiective noi, nu? Gata. Punct și de la capăt. Asta îți propui. La fel promit și așa-zișii lideri care te conduc.
Nu-i crezi. ȘTII că, în cazul lor, se aplică principiul: „Obiective noi…cu obiceiuri vechi!” De exemplu, să încalce legea. Clasic. Oricum, cui îi mai pasă?
Dacă tot trecem în noul an…las’ că uităm ce a fost și mergem mai departe. Cum face, de fapt, Guvernul României trecerea în 2026?
Cum încheie România 2025 din punct de vedere economic?
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România: „Va încheia cu o creștere economică modestă, mai modestă decât cea înregistrată anul trecut, care a fost modestă la rândul ei. Dacă anul trecut a existat o creștere a PIB-ului de 0,9%, anul acesta probabil PIB-ul va crește în jur de 0,5%.
Încheiem cu o inflație de 10%, mă rog, foarte puțin sub 10%, dar statistic este 10%. Ce a cauzat-o? Politica fiscală a cauzat această inflație în două moduri: prin taxe mai mari, deoarece taxele le plătește consumatorul, și prin deficit bugetar. Deficitul bugetar înseamnă tipărire de bani, bani care caută să cumpere bunuri și servicii și generează inflație.
Cum spunea celebrul economist Milton Friedman, dacă vrem să vedem adevărata rată de taxare dintr-o economie, ne uităm la cât cheltuie guvernul, pentru că acei bani îi vom plăti tot noi prin inflație. Ce nu sunt taxe plătim prin inflație. Asta s-a întâmplat în România. Am avut o creștere modestă cu inflație mare, cea mai rea combinație posibilă. Practic, această situație se numește stagflație.
Încheiem anul în acest context, cu un consum afectat. Vedem că în august consumul a scăzut cu 4%, apoi în septembrie, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu aproximativ 3%, iar scăderea s-a accelerat în octombrie la aproape 5%, respectiv 4,6%. Scăderea consumului a fost cauzată de majorările de taxe.
Vedem rezultatul și în TVA, care a crescut cu 11% în ultimul raport al Guvernului, la nivelul lunii noiembrie. Practic, dacă nu s-ar fi făcut nimic, ar fi trebuit să crească cu 10%, deoarece am avut o inflație de 10%. A crescut cu 11%, deci cu un punct procentual în plus. De unde a venit acest rezultat? Prin creșterea taxării s-au încasat automat mai mulți bani pe unitatea de produs vândută, dar în același timp a existat o reducere a consumului. Ceea ce s-a încasat suplimentar prin creșterea taxării s-a pierdut, în mare parte, prin reducerea volumului consumului”.
Ce anticipăm pentru anul 2026?
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România: „Noi, la Asociația CFA România, venim la final de an cu un outlook pentru anul următor. Ce am spus pentru anul următor? Faptul că economia va crește poate ușor mai mult decât în acest an, dar tot va rămâne sub 1% creșterea economică. Prin urmare, vom rămâne în stagflație.
Procesul dezinflaționist va fi reluat, însă reducerea inflației va fi lentă. De ce? Pentru că politica fiscală o cauzează. Inflația la noi este mai degrabă un fenomen fiscal, nu monetar, adică nu este cauzată de banca centrală, ci de politica fiscală, care conține taxe ce duc prețurile în sus oriunde ar fi aplicate. Prin urmare, ne așteptăm ca inflația să rămână ridicată, undeva între 6% și 7%.
În general, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat anul trecut, atitudinea a fost, ca în cazul multor guverne, de a reduce dezechilibrele macroeconomice prin taxare și inflație. Consumatorul a suportat aceste costuri. Asta se întâmplă peste tot și vedem ce se întâmplă pe piețele internaționale: metalele prețioase la maxime istorice, bursele la maxime istorice și piața imobiliară la maxime istorice. De ce? Pentru că, la nivel global, nivelul datoriei publice este extrem de mare, iar acest lucru înseamnă inflație viitoare.
Investitorii înțeleg aceste evoluții și caută active care oferă protecție la inflație. Acestea sunt activele care protejează împotriva inflației: metalele prețioase, acțiunile – nu obligațiunile – și sectorul imobiliar. De aceea vedem maxime istorice peste tot”.
