- Alegerile din R. Moldova includ și un referendum pro UE.
- În lista pentru alegerile prezidențiale sunt înscriși 11 candidați.
- Maia Sandu, actualul președinte, candidează pentru un al doilea mandat.
Alegerile prezidenţiale ale Republicii Moldova din acest an reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la independenţa Republicii Moldova. Este pentru prima dată când Moldova face și un referendum concomitent cu alegerile prezidențiale. Un referendum la care moldovenii au răspuns astăzi cu DA sau NU la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2020, cât de activi au fost astăzi alegătorii moldoveni?
S-au mobilizat mult mai bine decât în 2020. Analizând situația din Republica Moldova, observ că diaspora s-a organizat mai eficient. Comparând diaspora din 2020 cu cea de acum, la ora 6-7, au votat puțin peste 100.000 de cetățeni din afara țării. În 2024, cifra se ridică aproape la 200.000 până în acest moment, cu două ore înainte de închiderea urnelor de vot.
La ora 21:00 s-au închis secțiile de votare. Până acum, procentul de mobilizare este de peste 47%, iar peste 1.500.000 de moldoveni din cei 2,7 milioane au votat. De dimineață, până la ora 12:00, aproape 20% dintre cetățeni și-au exprimat votul.
Un fapt interesant: primul cetățean moldovean care a votat astăzi a parcurs 1300 km până la prima secție de vot din apropiere, care se afla în Japonia. Este vorba despre o femeie, Ludmila Vizdoaga, care a călătorit din Coreea de Sud, unde locuiește de peste 20 de ani, pentru a vota la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.
Rezultatul final va fi anunțat mâine dimineață la ora 10:00 de către Comisia Electorală Centrală. Deși în această noapte vom avea deja cifre preliminare în funcție de analizele voturilor, așteptăm ora 10:00 pentru a vedea datele oficiale. În cursă se află 11 candidați, printre care Maia Sandu, actualul președinte, care aspiră la un al doilea mandat. De asemenea, așteptăm să vedem dacă cetățenii Republicii Moldova doresc să adere la Uniunea Europeană.
Cu referendumul cum râmâne? Câți dintre cetățeni au cerut și buletinul pentru referendum?
În momentul în care ajungi acolo, ești întrebat dacă vrei să participi la ambele voturi și dacă ai nevoie de ambele buletine. Poți răspunde cu „da” sau „nu”. Majoritatea cetățenilor pare că au dorit să participe la referendum, care a fost declarat valabil de autoritățile de la Chișinău, având o participare de peste o treime dintre alegători. Pentru ca referendum-ul să fie constituțional valid, este necesar ca 50% + 1 din voturi să fie „da”. Așteptăm un răspuns oficial în acest sens.
În ceea ce privește candidații pentru președinția Republicii Moldova, lucrurile au fost mai interesante. Maia Sandu, actualul președinte și inițiator al referendumului, a cerut buletinul de vot pentru referendum. Pe de altă parte, ceilalți doi candidați cu șanse, Alexandr Stoianoglo de la Partidul Socialiștilor și Renato Usatîi, fostul primar al Bălțiului, au refuzat să participe la referendum. Stoianoglo a dorit să voteze doar pentru prezidențiabil, iar Usatîi a boicotat referendum-ul, conform autorităților.
Un detaliu interesant este că mama lui Renato Usatîi a dorit să participe la referendum. Deși nu știm ce a votat, a subliniat clar că voia să voteze și pentru viitorul țării, nu doar când vine vorba despre președinte.
În noiembrie, anul trecut, Comisia Europeană a emis o recomandare de aderare a Republicii Moldova la pachet cu aderarea României la Uniunea Europeană. Obiectivul Republicii Moldova, totuși, este unul destul de real, cel pe care l-a spus și Maia Sandu, de aderare la Uniunea Europeană. Asta ar fi până în 2030.
În ce limbă au fost buletinele de vot – limba oficială – limbă română sau e diferit anul ăsta?
Deși până acum au fost de fiecare dată doar în limba română, chiar și pe vremea când limba oficială era limba moldovenească, de data aceasta, autoritățile din Republica Moldova au tipărit în premieră pentru alegerile prezidențiale și referendumul de anul acesta, buletinele de vot în limba minorităților, chiar, respectiv, au fost în ucraineană, în rusă, în bulgară, în găgăuză și în romani. Practic, în limba tuturor, ca toată lumea să înțeleagă și să meargă la vot. Așa au fost și discursurile. Majoritatea celor care au candidat la președenția Republicii Moldova au venit cu discursuri atât în limba română, cât și în limba rusă, câțiva dintre ei chiar și în limba engleză.