Curtea Europeană de conturi a descoperit nereguli la autostrăzile din România: s-au irosit 3,7 milioane de euro

Sursa foto: Profimedia
  • În România este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, arată raportul Curții Europene de conturi.
  • O autorizaţie de mediu în România este necesară pentru fiecare 26 km.
  • Curtea a identificat, în construcţia autostrăzii A1 din România, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro.

Curtea europeană de conturi identifică, într-un raport privind infrastructura UE, că în România este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km, dar şi fonduri irosite de milioane de euro.

Curtea a identificat, în construcţia autostrăzii A1 din România, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum şi irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanţare din partea UE.

Raportul Curţii de Conturi arată că autostrada A1 face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanţă, apreciind că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care şi A1, alături de două căi ferate din Polonia şi Sania, nu vor fi finalizate. Explicaţia este că acestea necesită un timp îndelungat de construcţie, iar lucrările pentru anumite secţiuni nu au fost nici măcar planificate.

Curtea a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocraţie afecta eficienţa implementării. De exemplu, în România, autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată şi construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.

Traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naţionale cu două benzi. Această situaţie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă rutieră. Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România şi că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.

Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.