- Eliminarea cărnii, a peștelui, a produselor lactate și a ouălor ar reduce emisiile.
- Creșterea cărnii de vită produce de 31 de ori mai multe emisii de CO₂ pe calorie decât producția de tofu și generează doar 5% din caloriile care intră în producția acestuia.
- Cu toată răspândirea veganismului și popularitatea tot mai mare a alternativelor parțiale, cum ar fi „veganuary”, consumul de carne este în creștere la nivel global.
Mulți vegani – chiar și cei care se aventurează doar în prima lună a anului – își restrâng dieta pentru a reduce suferința animalelor. Dar mulți fac acest lucru și din motive de mediu, scrie The Economist.
Advertisment
Eliminarea cărnii, a peștelui, a produselor lactate și a ouălor ar reduce emisiile. Savurarea unei fripturi de calitate sau a unei brânzeturi de epocă, de exemplu, înseamnă hrănirea cu plante a animalelor care produc carnea și lactatele, în loc de a consuma direct acele plante.
Creșterea cărnii de vită produce de 31 de ori mai multe emisii de CO₂ pe calorie decât producția de tofu și generează doar 5% din caloriile care intră în producția acestuia.
Recomandări
Această ineficiență înseamnă că oamenii trebuie să cultive mai multe plante decât ar face-o într-o lume vegană.
Cu toată răspândirea veganismului și popularitatea tot mai mare a alternativelor parțiale, cum ar fi „veganuary”, consumul de carne este în creștere la nivel global.
Geografia și compoziția acesteia se schimbă și ele. Apetitul Chinei pentru carnea sa preferată, carnea de porc, pare să fi ajuns la apogeu; carnea de vită devine mai populară. India, care mănâncă foarte puțină carne de vită, consumă mai mult lapte. Africa, cu o populație în creștere rapidă, va cere mai multă carne în viitor.
Cum ar arată o lume de vegani?
Deja, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), jumătate din terenul locuibil este folosit pentru agricultură. Din întreaga producție alimentară, aproximativ 80% este dedicată pășunilor sau culturilor pentru hrana animalelor, potrivit lui Joseph Poore și Thomas Nemecek, autorii unui studiu amplu asupra sistemelor alimentare globale.
Cercetarea vine cu o incertitudine considerabilă. Deși compilează date de la 38 700 de ferme și 570 de studii, cartografierea impactului producției alimentare asupra mediului este dificilă și imprecisă.
Aproximativ jumătate din date sunt anterioare anului 2010, de exemplu. Dar studiul oferă o idee despre cum ar putea arăta utilizarea terenurilor, dacă dietele s-ar schimba radical.
Dacă toată lumea ar fi vegană, agricultura ar avea nevoie de doar un sfert din terenul pe care îl folosește în prezent. Chiar și o dietă care să evite doar carnea de vită și de oaie ar reduce la jumătate utilizarea terenurilor.
La ce ar putea fi folosit acest surplus de spațiu? Quadruplarea producției de alimente nu este o opțiune viabilă. Unele dintre pășunile actuale, de exemplu, cele din munții scoțieni, nu ar putea fi transformate în terenuri de cultură cu randament ridicat.
Dar în majoritatea locurilor în care agricultura se extinde în prezent, cum ar fi Amazonul brazilian, trecerea de la producția animală la cea vegetală ar însemna mai multă hrană pe hectar. Suprafața agricolă excedentară ar putea fi folosită în alte scopuri, cum ar fi silvicultura, sau ar putea fi redată pădurii tropicale.
Unii ar putea fi îngrijorați de impactul cultural. Eliminarea producției de carne ar schimba peisajele, modurile de viață și relațiile cu animalele și alimentele, modelate de-a lungul mileniilor – și părți ale economiilor legate de acestea, inclusiv turismul.
Dar astfel de preocupări nu se aplică la fel de ușor în cazul terenurilor defrișate pentru a produce tot mai mulți burgeri care vor fi consumați la mii de kilometri distanță. Este puțin probabilă o trecere pe scară largă la veganism. Dar aceste modele sugerează că un pic mai mult spirit „veganuary” pe tot parcursul anului ar fi un lucru bun.
Partenerii noștri