Dan Dungaciu: „Să nu ajungem să-l regretăm pe Donald Trump”

• Dan Dungaciu: ,,Pe vremea lui Trump lucrurile nu au stat chiar atât de prost, din punct de vedere al numărului de exerciții militare, al prezenței americane, al procentului de 2% pentru NATO”.
• Dan Dungaciu: ,,Începutul lui 2022 aduce prima mare negociere, practic, după 30 de ani, între Statele Unite și Federația Rusă”.
• Dan Dungaciu: ,,China nu poate fi blocată doar pe dimensiunea de securitate, trebuie s-o blochezi și economic. Asta va fi acolo marea miză a americanilor”.

Invitat în emisiunea ,,InSecuritate”, prof.univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), face o radiografie a politicii globale a anului 2021, punctând care dintre evenimentele anului trecut vor rămâne cu adevărat în viața noastră și în 2022. Așadar, „America is back! Russia, too?” Pe ce se va miza mai mult în 2022 în războiul securitate versus prosperitate? Ce strategii, ce politici și ce alianțe vor domina anul care abia a început? Cum se va alinia politica externă a României noilor curente de pe scena politicii mondiale?

Dan Dungaciu: ,,Noi nu am clarificat care va fi alura politică a societăților noastre democratice”

Prof. univ. Dan Dungaciu vorbește despre apariția, în 2021,  a unui curent altfel, cu altfel de adepți și altfel de politici, greu de definit și de încadrat într-o anumită retorică, denumit generic populism. Așadar, ce a fost special la 2021 și cum ne-a marcat din punct de vedere al apărării și al securității la nivelul întregii lumii?

,,2021, în comparație cu mizele cu care ne confruntăm a fost un an de tranziție. El nu a reglementat nimic esențial. Nu a reglementat nimic, nici pe verticala lucrurilor, nici pe orizontala lucrurilor. Verticala lucrurilor, mă refer aici la disputa care a apărut, de vreo cinci-șase ani între cum ne organizăm societățile democratice. Presiunea pe mainstream este fără precedent. A apărut un curent pe care-l numim generic populism, dar nu știm ce înseamnă asta. Este cert că nu este mainstream, vrea altfel de politică și își recrutează altfel de adepți. Apar alte publicuri în politică, alt electorat. Deci, există o asemenea modificare în viața noastră politică euroatlantică, care nu a fost clarificată în 2021 deloc. (…) Deci noi nu am clarificat care va fi alura politică a societăților noastre democratice și cum vom așeza echilibrul între mainstream, așa cum îl știam și noile presiuni de tipul acesta. 2022 va fi anul unor alegeri cruciale, cele din SUA care vor fi preambulul pentru prezidențialele din 2024.”  

Noua ordine mondială este în schimbare. Se refac sferele de influență sau vor pica miturile unor mari puteri? Câtă încredere să mai avem în forța sloganului ,,America is back”?

,,Sfârșitul anului 2021 ne aduce intempestiv o negociere anunțată la începutul lui 2022. Prima mare negociere, practic, după 30 de ani, între Statele Unite și Federația Rusă. Ce negociază până la urmă oamenii aceștia, apropo și de cât se întinde America în lume? Negociază sfârșitul ciclului de extindere euroatlantică început în anii 90. (…)  Constatăm astăzi, în 2021, că este clar că frontiera nu se mai poate duce mai departe.Ea se duce, influențează, dar nu se mai duce să se așeze ca graniță. Nu vom mai avea extinderea NATO sau extinderea UE”,  explică Dan Dungaciu.  

Dan Dungaciu: ,,Dacă vrem ca America să se întoarcă, nu uitați că se întoarce nu la masă, ci în centru, în față”

,,Semnalul pe care l-a dat președintele Biden este, indiferent de cum vreți voi să cochetați cu Rusia, mai ales aici în spațiul european, să știți că e comanda la mine. Și dacă vrem ca America să se întoarcă, nu uitați că se întoarce nu la masă, ci în centru, în față. Acesta a fost mesajul domnului Biden. (…) Toată lumea a spus că americanii vor lua comanda și că flancul Estic poate, în sfârșit, să sune ca un front, americanii să vină într-o prezență mai mare, mai semnificativă ca pe vremea lui Trump. Să nu ajungem să-l regretăm pe Donald Trump, mai competent din punctul ăsta de vedere, după negocierile din ianuarie. Dar, urmează să vedem!

Pe vremea lui Trump lucrurile nu au stat chiar atât de prost, din punct de vedere al numărului de exerciții militare, al prezenței americane, al procentului de 2% pentru NATO. Deci, s-au făcut lucruri care, dincolo de retorică, era, ca să spun așa, o aparență a dezangajării, dar o realitate a angajării. Să nu ajungem într-o aparență a angajării și o realitate a dezangajării. În ianuarie, alta era starea de spirit. Rușii s-au cabrat, ei au reacționat, spunând, stați așa că trebuie să vorbiți și cu noi și aveți grijă că noi putem fi în foarte multe locuri și în același timp”, explică invitatul lui Bogdan Nicolae.  

Securitate sau prosperitate, pe ce carte vor miza marile puteri? Cum va arăta Europa post-Merkel, cu Emmanuel Macron în semestrul francez la UE și ce loc va ocupa Uniunea între China, SUA și Rusia?

,,Este clar că interesul este pe Pacific și acolo se construiește și pe dimensiunea militară, dar și altfel pe dimensiunea economică. China nu poate fi blocată doar pe dimensiunea de securitate, trebuie s-o blochezi și economic. Asta va fi acolo marea miză a americanilor. (…) Ca să fie consens economic, trebuie să existe un consens strategic. Trebuie să ne definim fiecare, împreună, prietenii și neprietenii. Amicii și inamicii. Europenii, în acest moment, au și ei propriile ambiții, ei vor să joace undeva între. Da, strategic suntem cu americanii împotriva Chinei, dar economic, nu!”  

Cum se vede momentan Germania post-Merkel? Mai mult, cum va arăta securitatea Europei cu o coaliție semafor în Germania, nu alegeri prezidențiale în 2022 în Franța și cu o înțelegere a rolului la care aspiră Europa între China, SUA și Rusia?

,,Europa a înțeles un lucru după 2015, după crizele acelea nesfârșite prin care a trecut spațiul european. A înțeles că, dacă merge mai departe, pe aceeași idee de transparență-democratizare, proiectul european nu se mișcă de niciun fel. Proiectul european se blochează. Dacă vrea să meargă mai departe, trebuie să pună între paranteze și democrația și transparența. A fost o decizie luată, nu e foarte limpede unde, și ea se vede inclusiv în aceste PNRR-uri care au alura unui proiect de federalizare, fără să se numească federalizare. Dacă pui ideea de federalizare în scrutin politic sau chiar în sondaje de opinie, populația e împotrivă. Nimeni nu vrea federalizare.

Dar PNRR-ul ce înseamnă? Înseamnă: ne asumăm banii împreună, am suferit împreună în pandemie, plătim împreună! Eu îți dau banii, ăla devine program de guvernare! (…) Altă provocare este următoarea: dacă politica ta internă trebuie ajustată față de noi care îți dăm bani, se întâmplă ca și politica ta externă trebuie ajustată față de noi care îți dăm bani. Aici trebuie să fim puțin atenți, dar este clar că Europa se duce spre asta! În acest context, dacă cineva vrea o Europă mai federală, ce avem acum? Avem o Germanie care în ordinea de precădere – acuma, indiferent cât de important este domnul cancelar al Germaniei ca să-și capete poziționarea, mai trebuie să mai dureze un an sau doi – deocamdată este Franța la mutare. Dacă domnul Macron câștigă alegerile prezidențiale, domnul Macron, va fi, cel puțin,  liderul din față.”

Dan Dungaciu: ,,Iertați-mă, nici NATO, cu tot respectul pentru această instituție, s-ar putea să nu mai conteze atât de mult”

Ce spune Dan Dungaciu despre politica externă a României, dar și despre racordarea ei la noile evoluții și schimbări mondiale? Ce ar fi strategia de urmat pentru țara noastră pentru a fi suficient de iuți, de atenți sau de prezenți și pentru a aduce valoare adăugată pe scena politicii globale?

,,Când se schimbă ordinea mondială, când se schimbă vremurile, nu formatele multilaterale mai contează. Iertați-mă, nici NATO, cu tot respectul pentru această instituție, s-ar putea să nu mai conteze atât de mult, dacă lucrurile se duc spre Pacific. Se construiesc alte formate sub ochii noștri. Nu formatele multilaterale decid. Formatele acestea bilaterale, ele vor desena lumea.

Nu am sentimentul că suntem suficient de iuți, sau de atenți, sau de prezenți, inclusiv să fim valoare adăugată. Trebuie să fim foarte realiști, inclusiv cu partenerul american și poate să fim și un pic mai asertivi cu noii parteneri, pentru că totul se negociază. Deci, România ar trebui să fie un pic mai asertivă, pentru că toată lumea își negociază”, conchide prof. univ. Dan Dungaciu, director ISPRI, invitat în cadrul emisiunii InSecuritate, de la Aleph News.