De ce incendiile de vegetație din Chile sunt cele mai distructive din ultimii ani. Numărul victimelor se ridică la 3.276

• Chile se confruntă din nou cu un val de incendii devastatoare.
• Se estimează că peste 700.000 de hectare de teren au fost arse, ceea ce a forțat guvernul să declare starea de catastrofă în zonele cele mai afectate.
• Chile se confruntă de ceva vreme cu o secetă severă, pe care oamenii de știință o asociază direct cu schimbările climatice.

În fiecare an, odată cu sosirea verii austriece, țara se confruntă cu incendii în diferite părți ale geografiei sale. Dar anul acesta a fost deosebit de dezastruos în partea central-sudică a țării, regiunile Ñuble, Biobío și La Araucanía fiind cele mai afectate.

Potrivit ultimului raport al Poliției de Investigații, peste 20 de persoane au murit în urma incendiilor, iar Serviciul Național de Prevenire și Intervenție în caz de Dezastre (Senapred) estimează că numărul victimelor se ridică la 3.276, iar cel al locuințelor distruse la 1.159.

Se estimează că peste 700.000 de hectare de teren au fost arse, ceea ce a forțat guvernul să declare starea de catastrofă în zonele cele mai afectate. Magnitudinea dezastrului este evidentă în imaginile surprinse de sateliții spațiali. Iar flăcările nu se potolesc deocamdată. Președintele Gabriel Boric a avertizat că vor fi condiții meteo nefavorabile. „Vor fi zile foarte dificile pentru Chile”, a spus el.

În spatele unora dintre incendii pare a fi mâna omului. Rodrigo Díaz, guvernatorul din Biobío, una dintre cele mai afectate regiuni, a declarat că „există persoane care provoacă incendii în mod criminal”. Incendiile mari nu sunt o noutate pentru țară, care a cunoscut deja un an critic în 2017, dar ce le face pe cele din 2023 atât de dăunătoare?

Schimbările climatice și seceta

Chile se confruntă de ceva vreme cu o secetă severă, pe care oamenii de știință o asociază direct cu schimbările climatice. Potrivit datelor Fundației Aquae, țara suferă de cea mai gravă secetă din 1950 încoace, ceea ce a forțat guvernul să declare o urgență în domeniul apei în multe zone ale țării.

Álvaro Promis, profesor de științe forestiere și conservarea naturii la Universitatea din Chile, a declarat pentru BBC că „unul dintre efectele schimbărilor climatice a fost seceta severă pe care Chile a suferit-o în ultimii ani, care a afectat vitalitatea solului, în special în partea centrală a țării”.

În cazul solurilor mai uscate, vegetația suferă de ceea ce experții numesc „stres hidric”. Pe scurt, materialul vegetal este mai uscat și arde mai ușor, lucru pe care pompierii din prima linie l-au observat deja. Locotenent-colonelul Carlos Traverso, de la Unitatea Militară de Urgență, trimisă de guvernul spaniol pentru a ajuta la eforturile de stingere a incendiilor, a declarat jurnalistei Paula Molina că „seceta este mai mult decât notabilă. Combustibilul greu, cu copaci, sau combustibilul ușor, cum ar fi arbuștii, pășunile și culturile, sunt deja destul de uscate într-un stadiu avansat al verii”.

Un relief favorabil vânturilor

Experții consultați sunt de acord că orografia terenurilor cele mai afectate favorizează propagarea incendiilor și îngreunează gestionarea acestora. Abundența dealurilor și a văilor contribuie la o viteză mai mare a vântului, care răspândește flăcările. Combinate cu alți factori, vânturile puternice fac ca incendiile să fie mai periculoase și mai greu de controlat.

„Atunci când umiditatea scade sub 30%, temperatura crește peste 30 de grade și vântul atinge peste 30 km/h, probabilitatea unui incendiu este incredibil de mare, iar toate acestea s-au întâmplat în țară”, a explicat Traverso.

Influența speciilor de plante invazive

În centrul și sudul Chile există o abundență de specii de plante invazive care au fost introduse de om. În ultimele decenii, stejarul nativ a cedat locul pinului insigne sau radiata, sau eucaliptului, specii importate din America de Nord și Australia, care domină în prezent exploatările forestiere care au proliferat în această parte a țării, în special ca urmare a facilităților legale introduse în timpul guvernului militar al generalului Augusto Pinochet (1973-1990). În prezent, producția de celuloză și lemn din aceste ferme reprezintă o parte importantă a economiei chiliene.

Pinii și eucaliptul formează blocuri continue de pădure unde flăcările se răspândesc ușor. „Pinul insignă și eucaliptul ard relativ repede, iar pe lângă acestea avem și alte specii de arbuști invazive care generează o cantitate foarte mare de combustibil”, a declarat pentru BBC Mundo Aníbal Pauchard, directorul Institutului de Ecologie și Biodiversitate de la Universitatea din Concepción.

Abandonarea spațiului rural

Potrivit Promis, un alt factor care a exacerbat problema este faptul că „orașele și localitățile s-au dezvoltat în ultima vreme, iar activitățile agricole și câmpurile au fost abandonate, fiind mai probabil ca acestea să fie scena unui incendiu”.

„Înainte existau zone cultivate cu grâu și porumb, dar globalizarea a redus multe dintre utilizările agricole tipice, iar o mare parte din produse sunt acum importate”, spune Promis.

Mulți fermieri și-au abandonat sau vândut terenurile, încurajând speculațiile imobiliare, iar acolo unde nu există pășuni sau agricultură, este mult mai ușor să se acumuleze vegetația și să se declanșeze incendii. Pentru Pauchard, abandonarea agriculturii, împreună cu proliferarea excesivă a marilor exploatări forestiere, arată că „au existat zeci de ani de proastă gestionare a utilizării terenurilor”.