De ce unii oameni care nu au avut Covid-19 ar putea avea deja imunitate

  • Un nou studiu, citat de CNN, arată că sistemul imunitar al unor persoane care nu au fost expuse la noul coronavirus ar putea avea o anumită familiaritate cu agentul patogen, putând contribui la reducerea severităţii bolii dacă acea persoană se infectează
  • Aproape fiecare persoană din lume a intrat în contact cu un coronavirus. Aceasta explică prezenţa limfocitelor T, reactive la virus, şi la persoane sănătoase.
  • Nu se cunoaşte încă impactul concret pe care aceste celule l-ar putea avea asupra evoluţiei bolii, dar există speranţa ca studiile viitoare să aducă lumină în acest sens.

Studiul publicat miercuri în revista „Nature” a constatat că dintr-un eşantion de 68 de adulţi sănătoşi din Germania, care nu au fost expuşi la coronavirus, 35% au avut în sânge limfocite T, care au fost reactive la virus, relatează CNN.

Limfocitele T fac parte din sistemul imunitar şi ajută la protejarea organismului de infecţie. Reactivitatea celulelor T sugerează că sistemul imunitar ar fi putut avea o experienţă anterioară în lupta împotriva unei infecţii similare, putând folosi această memorie pentru a ajuta organismul în lupta împotriva unei noi infecţii.

Cum ar putea deci sistemul imunitar al unor persoane care nu au avut niciodată Covid-19 să aibă limfocite T reactive? Acestea au fost „probabil dobândite în infecţii anterioare cu coronavirusuri endemice”, au scris în noul studiu cercetători de la diferite instituţii din Germania şi Regatul Unit. Folosirea acestei memorii a limfocitelor T de la o altă infecţie similară pentru a răspunde la o nouă infecţie se numeşte „reactivitate încrucişată”.

Noul studiu a implicat analiza probelor de sânge de la 18 pacienţi cu covid-19, cu vârste cuprinse între 21 şi 81 de ani, şi de la donatori sănătoşi, cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, care trăiesc în Germania. Studiul a constatat că au fost detectate celule T reactive la coronavirus la 83% dintre pacienţii cu covid-19.

Şi deşi cercetătorii au descoperit şi la donatori sănătoşi celule T cu reactivitate încrucişată pre-existentă, au afirmat că impactul pe care aceste celule l-ar putea avea asupra evoluţiei unei boli Covid-19 rămâne încă necunoscut.

„Ştim, de exemplu, că copiii şi adulţii mai tineri sunt relativ cruţaţi de consecinţele grave ale acestei boli şi cred că o ipoteză ar putea fi aceea că celulele T preexistente pot fi mult mai numeroase sau mai active la grupele de vârstă mai tânără decât la grupele de vârstă mai înaintată”, a spus Dr. Amesh Adalja, de la Universitatea Johns Hopkins.

Adalja a adăugat că nu a fost surprins să vadă această reactivitate încrucişată a celulelor T la participanţii la studiu care nu au fost expuşi la noul coronavirus, numit SARS-CoV-2. „SARS-CoV-2 este al şaptelea coronavirus uman care a fost descoperit, iar patru dintre coronavirusurile umane sunt ceea ce noi numim coronavirusuri dobândite în comunitate, iar aceştia patru sunt responsabili pentru 25% dintre răcelile noastre comune”, a afirmat dr. Adalja.

„Aproape fiecare persoană din lume a avut de a face cu un coronavirus, şi din moment ce toate fac parte din aceeaşi familie, o anumită imunitate reactivă încrucişată cu siguranţă se dezvoltă”.