Omul Alb ca varul venise din teleleul francofon. Urma să ia avionul spre Berlin. Era ziua în care s-a lansat GTA 6.
Dimineață s-a arătat la Summitului pentru Guvernanță Digitală. Poate l-a tulburat tema dialogului cu doamna Stafie – „Spre un stat inteligent: direcții strategice pentru România”.
Diana Stafie este fondator al Edge Institute, expert în prospectiva strategică. (Nu ghicește viitorul). Între altele, îi ajută pe cei în poziții de decizie să-și tempereze anxietățile legate de incertutudini. Teoretic, un interlocutor terapeutic pentru președintele României.
Diana Stafie: “(…) Ce v-ar plăcea să fi reușit să realizăm ca țară, noi ca stat, până atunci (în 2029, n.m.), ca să putem spune și cu mândrie, și cu încredere că am făcut pași importanți în a fi mai pregătiți pentru viitor. 2029, da?”.
Omul Alb ca varul: „Să știți că mie mi-e frică de 2028”. Și a îngăimat ceva despre context de securitate, timp pierdut, mize mici și foarte mici.
Prin iunie, părea că luase locul celebrei cucuvele de la Cotroceni. Rostea, cu mina unuia care știe, dar ne-ar băga în sperieți dacă ne-ar spune mai mult: „Până în 2028 se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”…
Ce va fi în 2028?! What the fuck does „lucururi” mean? Obiecte, fapte, fenomene?!
Ceea ce Omul Alb ca varul numește „frică”, naturelul nostru simțitor percepe, prin contagiune, drept groază.