Descins la București (capitala României), Siegfried Vasile Wannabe Mureșan ne-a livrat – spre știință și luare aminte, în cantități generoase – demagogie de Bruxelles. Așa ceva cei mai mulți dintre noi n-au halit încă.
Spre deosebire de demagogia neaoșă, pentru gurmanzi, cea de import e pentru gurmeți. Rafinată, cu ingrediente conceptuale de calitate superioară, cu eschive stilistice premium, elocventă în primul rând pentru că vine de afară – o vrăjeală ca afară.
Clipul de mai jos nu e decât climaxul. Într-o conferință de presă, o jurnalistă are obrăznicia, să – vorba lui Cornel Dinu – “coboare nivelul discuției” până la salariul minim. L-ar fi putut întreba, de pildă, pe Siegfried Vasile Wannabe Mureșan despre heteroscedasticitate (termen-cheie din econometrie, întrebați-l pe Claude), decât să-l chestioneze brutal despre futilități. Aveți dovada strălucită că demogogia de Bruxelles ține loc de orice, la nevoie și de glagorie: