• Guvernul Barnier a fost cenzurat prin voturile reunite ale opozițiilor de stânga și dreapta.
• Macron se consultă azi cu presedinții Adunarii Naționale și Senatului.
• Marine Le Pen speră să obțină demisia lui Macron pentru prezidențiale anticipate.
• Cu un Parlament fracționat, obținerea unei majorități devine misiune imposibilă.

Numit în urmă cu abia 90 de zile după o criză prelungită, guvernul francez condus de Michel Barnier a căzut aseară în urma unei moțiuni de cenzură.

Michel Banier și-a depus în această dimineață demisia la Elysee și deschide ușa unei noi crize politice la Paris. Presedintele Macron urmează să se exprime în această seară.

Cum s-a ajuns la această moțiune de cenzură? Era ea inevitabilă?

Absolut, era inevitabilă, pentru că acest guvern a supraviețuit datorită bunăvoinței Marinei Le Pen. Este un guvern minoritar, știam asta de la bun început. 

El a fost amenințat de către partea stângă, care solicita postul de la Matignon cu moțiune de cenzură în orice situație, dar o moțiune de cenzură putea trece numai cu ajutorul extremei drepte a Marinei Le Pen.

Ori, ea până acum s-a angajat să nu trântească guvernul, s-a întâmplat de această dată în dezbaterile pe bugetele de anul viitor, cea a securității sociale și bugetul general. Michel Barnier a încercat să negocieze cu Le Pen, a cedat în mai multe chestiuni, dar era evident că solicitările Marinei Le Pen vor continua până când el își va depune demisia. 

În orice caz știm că în spatele acestei atitudini a Marinei Le Pen stă, probabil, cu destul de multe șanse, rechizitoriul procurorului în procesul ei cu Parlamentul European, care cere ineligibilitate pentru Marine Le Pen. Ea încearcă să meargă înainte și să preîntâmpine o posibilă situație în care nu va mai putea candida. 

Ce urmează să se întâmple? Ar putea rămâne Franța fără guvern timp de luni de zile, cum s-a întâmpat în vară?

Parlamentul e același, nu s-a schimbat, extrem de fracționat, niciun partid nu are majoritate absolută, nici măcar nu se apropie de majoritate absolută și cele trei blocuri din Parlament nu se înțeleg cu niciun chip între ele, deci nu se va putea face o coaliție majoritară. 

Însă Emmanuel Macron pare că are de gând să numească foarte repede un prim-ministru. El nu mai poate dizolva Parlamentul în următoarele șase luni de zile, deci pentru aceste șase luni va încerca să obțină un guvern susținut în Parlament.

Cert este că astăzi la prânz s-a întâlnit cu François Bayrou, un lider experimentat al Partidului de Centru, care îl susține pe Emmanuel Macron, dar l-a susținut și pe François Hollande în timpul prezidențialelor de acum opt ani, mai mult chiar – deci când François Hollande a câștigat alegerile, și deci el ar spera că acest candidat ar putea să aibă ceva voturi și din partea stângă. 

În orice caz, socialiștii care fac parte din alianța blocului de stângă, împreună cu nesupușii, au cerut să se întâlnească cu Emmanuel Macron. El va susține o alocuțiune în această seară, probabil că nu va anunța deja un prim-ministru, dar în orice caz, va încerca să ajungă foarte repede la constituirea unui guvern, chiar de avarie până la următoarea dizolvare a Parlamentului.

Care sunt efectele pentru Franța și pentru Europa?

În mod evident că există consecințe, pentru că este o criză politică prelungită pentru Franța, o problemă, pentru că s-ar putea ca agențiile de notare, care până acum nu au degradat Franța, să o facă totuși. 

La nivel european nu doar Franța este în criză politică, ci și Germania, deci motorul Franco-German este gripat în acest moment. Și deja OECD a anunțat previziuni sumbre pentru Uniunea Europeană pentru anul viitor din această cauză.

Iar în ceea ce privește Franța, ar părea că se apropie o nouă dizolvare a Parlamentului. Deci guvernul care urmează să fie numit nu va putea să reziste până la viitoarele alegeri.

Citește și

• Haosul alegerilor din România continuă. Turul II începe mâine, dar încă vin solicitări la CCR pentru anularea primului tur
• Noul trend pentru skincare al Gen Z sunt plasturii. Cum te ajută să scapi de acnee
• SUA avertizează împotriva amenințării Rusiei la adresa democrației. Antony Blinken: „Autoritățile române descoperă un efort rusesc de a influența alegerile prezidențiale”