Diferențele dintre China și restul lumii în gestionarea epidemiei. Carantina este doar primul pas, nu soluția

China Sursă: Profimedia
  • Succesul Chinei în controlul pandemiei nu se datorează doar măsurilor de control timpuriu, ci mai ales măsurilor luate după ce oamenilor li s-a permis să se deplaseze din nou.
  • Răspunsul Chinei a fost rapid și decisiv, spre deosebire de tergiversările observate în Europa și în SUA.
  • China a rămas în alertă maximă chiar dacă a revenit la normal, putând combate rapid noile focare prin urmărirea celor potențial afectați prin coduri QR, aplicații pe smartphone și printr-o supraveghere extinsă.

Pentru mulți din Europa succesul Chinei în abordarea pandemiei se rezumă la carantina draconică inițială, de 76 de zile, din Wuhan, orașul chinez în care, la sfârșitul anului trecut, au fost detectate primele cazuri de coronavirus, relatează CNN.

Succesul Chinei în controlul pandemiei nu se datorează însă acelor măsuri de control timpuriu – deși acestea au fost utilizate în mod eficient pentru a opri focarele regionale – ci măsurilor luate după ce oamenilor li s-a permis să se deplaseze din nou.

Pentru a urmări mișcările oamenilor, China a dezvoltat un sistem sofisticat, pe culori, așa-numitul „cod de sănătate”. La intrarea în multe companii este necesară o fișă medicală (de culoare verde), din care să reiasă că persoana e sănătoasă și un cod QR corespunzător, metodă ce face mai ușoară urmărirea în cazul unui focar. Acest software atribuie un cod de culoare – verde, galben sau roşu – ce indică dacă persoana respectivă poartă riscul unei infecţii.

Aceste măsuri au permis guvernelor regionale să blocheze o anumită zonă sau să efectueze teste în masă acolo unde era necesar. Acest lucru s-a văzut cel mai recent în orașul Qingdao din nord-estul Chinei, unde, după ce au fost raportate 12 cazuri, în aproximativ o săptămână au fost testate peste 10 milioane de persoane.

Trecerea dintr-o provincie sau regiune în alta, este acum monitorizată din ce în ce mai mult, astfel încât, în cazul unui focar, transportul public poate fi restricționat sau oprit complet. De asemenea în aeroporturi, la sosirile din străinătate au fost aplicate măsuri stricte de carantină.

În acest timp granițele țărilor europene au rămas în mare parte deschise, multe focare recente fiind puse pe seama călătoriilor din timpul verii.

Purtarea măștilor și respectarea regulilor de igienă publică au fost adesea strict controlate de autorități și promovate prin intense campanii de propagandă. În parte, acest răspuns mai eficient față de virus, în China și în alte locuri din Asia, inclusiv Hong Kong, Taiwan, Coreea de Sud și Japonia, se datorează reacției diferite a populației față de această problemă în comparație cu Europa. Asia de Est a suferit în 2003 în timpul epidemiei de sindrom respirator acut sever (SARS), utilizarea măștilor și alte măsuri de precauție fiind astfel mai ușor de încurajat.

În anumite zone din Europa și în special în SUA, purtarea măștilor este încă și acum o problemă controversată.

De asemenea, China a rămas în alertă maximă chiar dacă a revenit la normal, putând combate rapid noile focare prin urmărirea celor potențial afectați prin coduri QR, aplicații pe smartphone și printr-o supraveghere extinsă (și adesea foarte intruzivă).  Metode similare au fost aplicate în Coreea de Sud, Hong Kong și în alte părți din Asia.

În mare parte a Europei acest proces este încă unul haotic, iar capacitatea de a efectua teste de masă lipsește în multe țări. Acolo unde se efectuează teste, rezultatele sunt deseori zădărnicite deoarece lipsește încă infrastructura pentru urmărirea și carantinarea focarelor regionale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a remarcat încă din februarie că „o mare parte a comunității globale nu este încă pregătită din punct de vedere mental și material pentru a pune în aplicare măsurile care au fost folosite în China pentru a stopa Covid-19”.