DIICOT și SRI acționează de 6 ani în baza Ordonanței 6/2016, dar în 2021 au instrumentat doar 2 dosare penale pe infracțiunile ce țin de securitatea națională

• Decizia CCR pe „Ordonanța Prună” a fost amânată ieri a 3-a oară, sub pretextul COVID.
• OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” așteaptă în 2022 verdictul CCR pe constituționalitate, la 6 ani după intrarea în vigoare și după ce a fost votată în Parlament aproape în unanimitate.
• Legea ANCOM privind extinderea interceptărilor în România așteaptă și ea votul Senatului, după ce majoritatea deputaților a votat-o fără dezbateri și modificări.

În 11 luni din 2021, DIICOT cu SRI au instrumentat doar 2 cauze penale privind infracțiuni contra securității naționale, pe infracțiunile prevăzute de legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, iar în respectivele 2 dosare au fost sesizate deja instanțele de judecată prin rechizitoriu.

Răspunsul DIICOT vine după ce Direcția a fost întrebată în decembrie 2021 în câte dosare penale a lucrat cu SRI, transformat și în „organ de cercetare penală specială”, pe infracțiunile ce țin de siguranța națională și terorism, după intrarea în vigoare a „Ordonanței Prună” în 2016.

În martie 2016, după decizia 51 a CCR prin care SRI i-a fost interzis să facă cercetare penală în România, prin OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” – SRI a devenit „prin excepție” -„organ de cercetare penală specială” în România, pe infracțiunile din Codul Penal ce țin de securitatea națională și terorism, reușind astfel ca după tăierea legală a relației SRI- DNA, SRI să facă cercetare penală cu procurorii DIICOT, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Dosarele pe care cele 2 instituții pot colabora sunt cele legate de infracțiuni ce vizează securitatea națională și infracțiunile de terorism: comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, trădarea prin transmiterea de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, înalta trădare, acțiunile ostile contra statului, spionaj, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități, actele de diversiune, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, informații contra persoanelor care se bucură de protecție internațională, constituirea de structuri informative ilegale și nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale.

OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” a modificat pe 11 martie 2016 – 5 legi importante ale României:

• Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală al României
• Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
• Legea 508/2004 privind organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT
• Legea 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare
• Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI

Pe 9 mai 2016, OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” a fost adoptată tacit de Senat, fără niciun fel de dezbateri iar, după 5 ani și jumătate, pe 16 noiembrie 2021 – Ordonanța 6/2016 a fost adoptată fără modificări de Camera Deputaților prin votul a 283 de deputați ai PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, minorități și neafiliați. Atunci doar 10 deputați din 303 au votat împotrivă, 8 s-au abținut și 2 nu au votat, OUG 6/2016 dar și legea aferentă de adoptare fiind ulterior contestate în 3 sesizări depuse la CCR.

Neconstituționalitatea „Ordonanței Prună” – OUG 6/2016 a fost sesizată pe 25 noiembrie 2021 în 3 solicitări depuse la CCR de către deputați aparținând Grupurilor parlamentare AUR, PSD, PNL, deputați neafiliați, un deputat aparținând minorităților naționale și de către Avocatul Poporului la cererea asociațiilor de magistrați, CCR anunțând că urmează să se pronunțe în aceste cazuri pe 16 februarie 2022, după ce a amânat luarea unei decizii pe 16 decembrie 2021, 26 ianuarie 2022 și 9 februarie 2022.

IT: Legea ANCOM privind extinderea interceptărilor în România – la votul Senatului

Dacă în 2022, după aproape 6 ani de la intrarea în vigoare a „Ordonanței Prună” – neconstituționalitatea actului este pe agenda CCR, în acest an pe agenda Parlamentului este și proiectul de lege controversat al ANCOM care extinde aria interceptărilor.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice a fost adoptat de Guvernul Florin Cîțu pe ultima sută de metri, respectiv cu 3 zile înainte de fi demis în Parlament, deși avea avizele CSAT, CES și Consiliului Legislativ din luna septembrie anul trecut.

Folosindu-se de pretextul transpunerii unei Directive UE, proiectul lărgește nejustificat aria interceptărilor comunicațiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, la datele de conținut și la conținutul comunicațiilor criptate tranzitate, prin introducerea unui articol referitor la „schimbări legislative relevante pentru domeniul securității naționale”.

În fapt, Bogdan Manolea, jurist specializat în legislația internetului și director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, explică pe site-ul Asociației că este vorba de „mesageria” facilitată de serviciile Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire, Telegram, prevederile lărgind mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces pe care Codul de Procedură Penală nu le prevede.

„Dincolo de orice discuție pe fond, a propune astfel de soluții legislative de interceptare a comunicațiilor pe ușa din dos, evitând orice dezbatere publică nu este doar profund nedemocratică, dar chiar jignitoare la adresa unui popor exact într-un moment în care ar trebui să fie convins de același stat că îi vrea binele prin măsurile propuse, nu că de fapt sunt niște cobai, inclusiv pentru unele măsuri de supraveghere „semnate ca primarul”, scrie Bogdan Manolea.

În ciuda lipsei de transparență și prevederilor controversate, Camera Deputaților a adoptat pe 7 decembrie 2021 proiectul de lege, fără niciun fel de dezbateri sau modificări, exact în forma în care a fost adoptat de Guvern și l-a înaintat Senatului, care este cameră decizională în acest caz. Proiectul a fost votat de 256 de deputați PSD, PNL, USR, UDMR, ai minorităților naționale și afiliați și doar 34 de deputați AUR și neafiliați au votat împotrivă, 7 deputați abținându-se.

După adoptarea proiectului de către Camera Deputaților, în plină controversă, senatorul PNL, Alina Gorghiu a anunțat că în Senat va propune un amendament la art. 10 indice 2, prin care soluţia legislativă de interceptare a comunicaţiilor să fie eliminată din Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor).

Pe 22 decembrie 2021, Asociația pentru Tehnologie și Internet și 23 de ONG-uri au trimis o scrisoare către grupurile parlamentare din Senat în care le este cerut senatorilor să renunțe la articolul 10 (2) din Lege care extinde interceptările în România. De asemenea, ONG-urile au lansat și o petiție pe internet adresată liderilor grupurilor PSD, PNL, USR, AUR și UDMR din Senat cu denumirea „Fără interceptări abuzive ale comunicărilor online!”