- Dosarul Roșia Montana a fost depus la UNESCO în 2017, în ultima zi a guvernării Cioloș
- În 2018 cererea României a fost retrasă.
- La 31 ianuarie 2020 Guvernul României a depus din nou dosarul la UNESCO.
Dosarul Roșia Montană rămâne pe masa UNESCO, după ce ședința de az a fost amânată, pentru a doua oară.
Advertisment
În ultima vreme, spiritele s-au aprins, după ce Florin Cîțu a sugerat exploatarea sitului, simultan cu includerea în UNESCO. Pe de altă parte, Ludovic Orban a susținut retragerea dosarului de la UNESCO, în timp ce Dan Barna a anunțat că USR PLUS va respinge această inițiativă.
„Am văzut și poziția premierului, și în coliție au fost în aceeași linie. România are un dosar depus la UNESCO, cel puțin din poziționarea pe care am văzut-o în ultima perioadă, nu am văzut nicio solicitare asumată de către vreunul din parteneri de retragerea acestei solicitari. Sunt foarte încrezator că la finalul acestei veri Roșia Montana va deveni monument protejat UNESCO”, a afirmat Dan Barna.
Recomandări
Kelemen Hunor spune că e aproape imposibil să retragi dosarul. Practic, fără UNESCO situl rămâne la mâna Guvernului
„Suntem nemulțumiți pentru că premierul Cîțu a vorbit despre exploatarea aurului la Roșia Montana, fără a înțelege că această exploatare acum este incompatibilă cu protejarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană”, a afirmat Roxana Pencea, coordonator Declic.
„Din păcate, nu mai avem timp să se decidă coaliția de guvernare și atunci încercăm să punem puțină presiune pe cei care într-un fel sau altul îi conduce pe PNL-iști sau le dă o direcție E important ca Roșia Montană să nu fie un joc de culise politicianiste la PNL și la coaliție”, este de părere Cristian Neagoe, de la Greenpeace.
Din 2013, de când Guvernul a dat undă verde exploatării de la Roșia Montană, proiectul este contestat în stradă, deoarece exploatarea presupune amenajarea unui lac cu cianuri de 400 de hectare.
În ultima zi a guvernării Cioloș, a fost depus dosarul la UNESCO pentru a proteja valoarea istorică a sitului Roșia Montana. Activiștii au așadar încă o cauză: una culturală.
„Opinia publică s-a tot exprimat împotriva acestui proiect care este unul falimentar. Nici economic nu este unul rentabil,adică contractul nu este unul foarte favorabil României, aurul nu este un metal folositor pentru aparate de sănătateeste un lux care nici măcar nu ar aduce o schimbare semnificativă în economia României”, a declarat Ruxandra Cioc.