- Dmitri Medvedev a avertizat vineri că ţările NATO ar putea deveni ţinte legitime ale Rusiei din cauza susţinerii militare masive acordate Ucrainei.
- Dmitri Medvedev a acuzat ţările NATO de lansarea unui „război hibrid” împotriva Rusiei.
- Occidentul a aplicat Rusiei sancţiuni masive din cauza invaziei militare în Ucraina şi a oferit Kievului asistenţă militară, umanitară şi financiară.
Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Moscova, a avertizat vineri că ţările NATO ar putea deveni ţinte legitime ale Rusiei din cauza susţinerii militare masive acordate Ucrainei.
Advertisment
Dmitri Medvedev a acuzat ţările NATO de lansarea unui „război hibrid” împotriva Rusiei. „Acum, principala întrebare este dacă războiul hibrid declarat de facto de NATO împotriva ţării noastre poate fi considerat o intrare a Alianţei în război cu Rusia. Este posibil să considerăm furnizarea unui volum mare de armament Ucrainei drept un atac asupra Rusiei?”, a declarat vineri Dmitri Medvedev vineri, într-un mesaj postat pe platforma Telegram, conform agenţiei Tass şi site-ului german Tagesschau.de.
„Liderii statelor NATO afirmă unanim că nici ţările lor şi nici Alianţa Nord-Atlantică nu luptă împotriva Rusiei. Dar toată lumea înţelege că lucrurile stau total diferit”, a afirmat Dmitri Medvedev, argumentând că există diverse interpretări ale dreptului de război şi sugerând că statele NATO ar putea fi considerate ţinte legitime deoarece furnizează armament Ucrainei.
Recomandări
Rusia denumeşte „operaţiune militară specială” războiul din Ucraina. Occidentul a aplicat Rusiei sancţiuni masive din cauza invaziei militare în Ucraina şi a oferit Kievului asistenţă militară, umanitară şi financiară.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat, joi, că vor fi „consecinţe” dacă Statele Unite confirmă acţiunea „provocatoare” de trimitere a unor sisteme antiaeriene avansate de tip Patriot în Ucraina. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, a afirmat că Statele Unite au devenit, „practic, parte în conflict”, pe fondul informaţiilor că ar intenţiona să trimită sisteme antiaeriene Patriot în Ucraina.
Asistenţa militară masivă, inclusiv transferul de armament sofisticat, „ar însemna chiar o implicare mai largă în ostilităţi, cu personal militar, iar acest lucru ar putea genera posibile consecinţe”, a declarat joi Maria Zaharova, potrivit agenţiei The Associated Press. Oficialul rus nu a specificat ce consecinţe ar putea apărea.
Anterior, Dmitri Medvedev a avertizat că, imediat ce sistemele Patriot vor intra pe teritoriul Ucrainei, „împreună cu personalul NATO, vor deveni o ţintă legitimă” pentru armata rusă. Kremlinul a confirmat că sistemele Patriot vor deveni o ţintă legitimă a armatei ruse.
Administraţia Joseph Biden este pe cale să definitiveze planurile de trimitere a unui sistem antibalistic de tip Patriot în Ucraina, iar decizia în acest sens ar putea fi anunţată săptămâna aceasta, au afirmat mai mulţi oficiali de la Washington, sub protecţia anonimatului. Planul Pentagonului trebuie să fie aprobat de secretarul Apărării, Lloyd Austin, şi la final de preşedintele Joseph Biden. Administraţia de la Kiev solicită de multe luni sisteme antiaeriene avansate pentru contracararea atacurilor masive ale armatei ruse cu rachete balistice şi de croazieră. Informaţia privind posibilitatea livrării de sisteme antiaeriene şi antibalistice Patriot Ucrainei nu a fost confirmată deocamdată la nivel public de Administraţia SUA.
Partenerii noștri