- Trump retrage 1.000 de militari din România
- În România, se aflau 2.000 de militari americani, mulți erau în bază de rotație
- Retragerea militarilor marchează distanța dintre România și SUA la nivel diplomatic
- Nu vor fi schimbări în numărul de militari americani de la Deveselu și Câmpia Turzii
Doi membri republicani ai Congresului SUA, care conduc comisiile de Apărare, au transmis miercuri într-un comunicat oficial opoziția lor față de decizia Pentagonului privind retragerea parțială a trupelor americane din România, anunțată în aceeași zi.
În acest comunicat, congresmenii critică conducerea Pentagonului, condusă de Pete Hegseth, susținând că această retragere contravine în mod direct strategiei Președintelui Trump. Ei mai afirmă că această mișcare ar putea trimite un signal greșit Rusiei în contextul presiunilor Președintelui Trump pentru a-l face pe Vladimir Putin să participe la negocieri în vederea stabilirii unui acord de pace durabil în Ucraina.
Nu este clar dacă opoziția celor doi republicani va duce la un vot în Congres care să anuleze decizia Pentagonului.
Conform unui anunț oficial al Pentagonului și al Ministerului Apărării, Statele Unite vor retrage aproximativ 1.200 de militari din România, precum și trupe din Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat această informație, precizând că forțele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii vor rămâne neschimbate, iar singura modificare va fi la baza de la Mihail Kogălniceanu, de unde brigada rotațională care venea și pleca nu va mai fi prezentă. Această brigadă conta între 1.200 și 1.500 de militari, iar în prezent nu se află acolo, fiind plecată în exerciții. La Kogălniceanu vor rămâne echipamentele și unitățile aeriene precum și alte trupe, a explicat Moșteanu.
În comunicatul integral, senatorul republican Roger Wicker din Mississippi, președinte al Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers din Alabama, președinte al Comisiei similare din Camera Reprezentanților, și-au exprimat îngrijorarea față de decizia Pentagonului care pare luată fără o coordonare adecvată și în contradicție cu politica Președintelui Trump.
Cei doi subliniază importanța unui proces riguros, interinstituțional, care să implice comandanții militari și Congresul înaintea oricărei modificări semnificative privind structura trupelor. Aceștia menționează că Președintele Trump a spus recent că nu se vor retrage forțele americane din Europa, ci vor fi doar redistribuite responsabilitățile în cadrul NATO, iar toate schimbările trebuie realizate în coordonare cu aliații.
De asemenea, congresmenii apreciază investițiile majore făcute de România pentru a găzdui trupele americane și pentru a contribui la securitatea NATO, evidențiind rolul său crucial în apărarea regiunii Mării Negre. Cei doi amintesc că România desfășoară începând din 2016 sisteme americane de apărare antirachetă Aegis Ashore, asumând riscuri politice și economice considerabile pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice.
Conducerea Președintelui Trump a determinat aliații europeni să crească nivelul responsabilității lor în apărarea comună, însă congresmenii avertizează că o retragere prematură a trupelor americane din estul NATO riscă să slăbească descurajarea și să invite agresiuni suplimentare, în contextul recentelor violări ale spațiului aerian românesc de drone rusești.
Congresmenii cer transparență din partea Pentagonului privind modul în care va gestiona impactul acestei decizii asupra capacității de apărare a NATO și cer clarificări dacă s-a discutat cu aliații pentru a reduce potențialele consecințe. Totodată, solicită garanții că brigăzile blindate americane din Polonia vor rămâne active și că prezența rotațională a trupelor americane în Polonia, statele baltice și România va continua constant.