- Donald Trump promovează o declarație la ONU prin care guvernele nu ar mai sancționa dezinformarea sau discursul urii atât timp cât nu incită direct la violență și nici nu ar forța platformele să modereze conținutul.
- Uniunea Europeană consideră proiectul un atac direct la adresa Legii privind Serviciile Digitale și se teme că inițiativa va submina reglementările digitale europene.
- Dacă declarația câștigă sprijin, regulile care te protejează de conținutul nociv online s-ar putea slăbi, lăsându-te mai expus la manipulare și toxicitate, iar termenul limită e septembrie, când liderii ar putea-o semna.
Donald Trump intenționează să promoveze, la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2026, o declarație internațională privind libertatea de exprimare. Potrivit unui proiect obținut de POLITICO, administrația americană distribuie deja documentul altor state și încearcă să obțină semnăturile liderilor mondiali.
Inițiativa ar putea amplifica tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană privind regulile aplicate platformelor online.
Documentul susține că guvernele nu ar trebui să sancționeze opiniile catalogate drept „dezinformare”, „informații eronate” sau „discurs al urii”, atât timp cât acestea nu incită direct la violență. De asemenea, statele nu ar trebui să oblige platformele să monitorizeze preventiv conținutul sau să îl elimine sub presiunea autorităților.
Această abordare intră în conflict cu modelul european. Prin Legea privind serviciile digitale, UE obligă marile platforme să elimine conținutul ilegal și să reducă riscurile legate de manipularea alegerilor, campaniile de dezinformare și răspândirea conținutului nociv.
Pe scurt, administrația Trump consideră că intervenția statului în moderarea internetului poate deveni cenzură. Uniunea Europeană susține însă că platformele trebuie responsabilizate pentru efectele conținutului pe care îl distribuie și îl promovează.
Proiectul american a provocat îngrijorare la Bruxelles. Mai multe state europene ar dori modificarea textului, iar unii eurodeputați îl consideră o încercare de a slăbi legislația digitală a UE.
Declarația nu ar putea anula automat legile europene, chiar dacă ar fi semnată de mai multe țări. Ar avea însă o greutate politică importantă și ar putea crește presiunea asupra Bruxellesului pentru relaxarea regulilor aplicate platformelor precum Facebook, TikTok, YouTube sau X.
Miza este, în final, modul în care va fi reglementat internetul. Modelul american pune accentul pe libertatea aproape totală de exprimare, în timp ce modelul european încearcă să limiteze manipularea, conținutul ilegal și riscurile create de marile platforme.
