- Donald Trump mobilizează Garda Națională în mai multe state americane.
- Justiția îi blochează parțial ordinele, invocând abuz de putere.
- În Franța, misiunea Sentinelle oferă un model opus, de cooperare.
- În România, Armata a fost scoasă pe străzi împotrivă populație la Revoluție.
Donald Trump a declanșat cea mai amplă desfășurare internă de trupe din ultimii 50 de ani. A trimis Garda Națională în Los Angeles, Chicago și Portland. A invocat legea Insurrection Act, folosită ultima dată în 1992. Dar judecătorii federali i-au spus „nu”.
Un model opus de folosire a armatei există în Franța din 2015, anul celor mai sângeroase atentate, în cadrul misiunii Sentinelle. Cum modifică regulile democratice acest recurs la armată în interiorul unei țări, când ea este chemată să apere națiunea de o agresiune externă?
Ce s-a întâmplat concret în Statele Unite?
Donald Trump a ordonat desfășurarea Gărzii Naționale în mai multe state, începând din iunie 2025.
La Los Angeles, peste 4.100 de militari au fost trimiși pentru a sprijini agențiile de imigrație.
La Washington D.C., alți 2.000 de membri ai Gărzii au fost mobilizați pentru menținerea ordinii, în urma unei „urgențe penale” declarate de președinte. În Portland și Chicago, ordinele de trimitere a trupelor au fost blocate de instanțele federale, care au considerat că protestele nu reprezintă o „rebeliune” în sensul legii.
Curtea de Apel din Illinois a spus clar: „Opoziția politică nu e o rebeliune.”
Ultima ispravă: Trump vrea să folosească armata împotriva traficanților de droguri, o sarcină care revine poliției. Criticii acuză o folosire politică a armatei, în timp ce susținătorii lui Trump invocă nevoia de ordine și securitate națională.
Rezultatul: America se împarte între două viziuni – una despre forță, alta despre libertate.
Cum se compară situația din SUA cu misiunea Sentinelle din Franța?
Franța folosește armata în interior din 2015, prin misiunea Sentinelle. Diferența majoră: scopul și controlul.
Sentinelle acționează sub autoritate civilă, la cererea guvernului, pentru protecție antiteroristă.
Nu intervine în proteste, nu face arestări, nu impune legea.
În SUA, Trump a folosit Insurrection Act din 1807, un text excepțional care îi permite să federalizeze trupele statelor. În Franța, președintele nu poate folosi armata împotriva populației fără o stare de urgență validată de Parlament.
Misiunea franceză e un instrument de prevenție. Intervențiile lui Trump par un gest de putere.
De aceea, juriștii americani vorbesc azi despre „militarizarea ordinii publice”.
În România, Armata a fost scoasă pe străzi împotrivă populație la Revoluție.
Ce urmează pentru Trump și ce riscuri implică aceste decizii?
Mai multe instanțe americane, inclusiv Curtea Federală din Oregon și Curtea de Apel din Illinois, au suspendat ordinele de desfășurare a Gărzii Naționale. Guvernatorii democrați acuză Casa Albă de abuz de autoritate și de încălcarea suveranității statelor.
În același timp, în New York, un judecător federal a blocat o reducere de 34 de milioane de dolari din fondurile antiterorism ordonată de Trump, considerând-o o măsură „arbitrară și politică”.
Situația rămâne tensionată: președintele invocă securitatea, opoziția invocă Constituția.
În America, echilibrul între ordine și libertate pare tot mai fragil. Unde împingem granițele democrației?
