- Atacul lui Trump asupra Venezuelei împarte din nou lumea în sfere de influență.
- Statele Unite au trimis avertismente şi guvernelor din Mexic, Cuba şi Columbia.
- Îngrijorări au crescut şi în Canada şi Danemarca, după atacul SUA din Venezuela.
- Ambasadorul Danemarcei în SUA: Suntem aliați, Groenlanda face deja parte din NATO.
- Katie Miller, soţia unui consilier al lui Trump, a postat Groenlanda cu steag SUA: SOON.
- ONU se reuneşte de urgenţă luni pentru a discuta operaţiunea militară a SUA din Venezuela.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a justificat atacul lansat asupra Venezuelei, care a dus la capturarea președintelui Nicolas Maduro, invocând o politică a unui președinte din 1823. „Doctrina Monroe este importantă, dar am îmbunătățit-o foarte mult, acum o numesc documentul Donroe”, a spus Trump, atașând prima literă a numelui său la documentul din secolul al 19-lea. „Dominația americană în emisfera vestică nu va mai fi niciodată pusă la îndoială”, a adăugat Donald Trump.
A dat Donald Trump startul la împărțirea lumii în noi sfere de influență? Ce bucăți ar trebui să primească China și Rusia în cazul ăsta?
Al cincilea președinte, Monroe, a lansat această doctrină în 1823. Ea se adresa în special statelor europene. Ideea de bază era ca America de Nord și America de Sud să nu intervină în Europa, iar Europa să nu intervină în America de Nord și în America de Sud.
Acum, s-a schimbat această doctrină, probabil și din această cauză nu se numește Monroe, se numește Donroe. Europa nu mai este un inamic pentru Statele Unite, ci mai degrabă Rusia și China. De altfel, în Venezuela, Rusia și China aveau acolo interese, au dezlocat acolo armament și sprijineau regimul Maduro.
China își extinde foarte mult influența în Marea Chinei de Sud, dar și în Africa și în Asia, dar și în America de Sud. De asemenea, Rusia, vedem că vrea să-și refacă Imperiul Țarist sau zona de influență a URSS-ului.
Este unul din motivele pentru care Putin a pornit mai multe războaie, atât în 2008 în Georgia, dar și două războaie, două invazii, în 2014 și 2022–2026 în Ucraina. Și, bineînțeles, mai este Uniunea Europeană, zona vestică a Europei, din care face parte și România, dar care nu are pretenții la nivel internațional atât de mari precum au celelalte trei – Statele Unite, China și Rusia.
Dintre toate, Rusia este singura țară care se bazează doar pe putere militară. Nu are putere economică și nici diplomatică. Din această cauză acționează cu ușurință militar, deoarece nu are alte pârghii. Și, fiind foarte aproape de noi, bineînțeles că acest lucru ar trebui să ne intereseze. Dacă se schimbă ordinea mondială, fiind foarte aproape de Rusia, ar trebui să avem un mare semnal de alarmă, care, de altfel, este trecut în strategia națională de apărare, dar nu este pus în practică.
Donald Trump spunea că vrea să mărească Statele Unite cu Groenlanda și Canada, teritorii NATO. Katie Miller, soţia unui consilier al lui Trump, a postat Groenlanda cu steag SUA: „SOON”.
Ce implicație ar avea un astfel de scenariu asupra NATO și asupra Europei?
Statele Unite au trimis avertismente și guvernelor din Mexic, Cuba și Columbia, imediat după intervenția din Venezuela, conform Axios. Există îngrijorări atât în Canada, cât și în Danemarca, după atacul SUA din Venezuela.
De altfel, ambasadorul Danemarcei în Statele Unite a și postat pe o rețea de socializare. A spus că „suntem aliați, Groenlanda face deja parte din NATO”. Katie Miller, care este soția unui consilier de-al lui Trump, care a postat această hartă cu Groenlanda peste care a pus steagul Statelor Unite.
Această acțiune vine în continuarea îngrijorărilor care sunt deja în Europa, în special în Danemarca, dar și în Franța. Președintele Macron a spus că va fi de partea Danemarcei și va apăra suveranitatea Groenlandei.
Iar mai departe este un mare semn de întrebare, deoarece Trump nu doar spune, Trump și face. De exemplu, pentru Groenlanda a și numit un emisar special, ceea ce înseamnă că există o politică foarte clară a Statelor Unite de acaparare a acestui teritoriu, care este de sute de ani al Danemarcei, aliat al Statelor Unite.
Despre Canada, la fel, Trump a spus că vrea să fie al 51-lea stat. A încercat economic să pună presiune pe guvern, nu a reușit.
Oricum ar fi, politica lui Donald Trump a zdruncinat din temelii unitatea NATO. Trump a retras parte din militari din Europa, jumătate din România, și este clar că, pe viitor, această falie se va adânci dacă europenii și administrația Trump nu vor găsi un obiectiv comun.
Acum, în acest moment, nu au un obiectiv comun. Europa vede Rusia ca pe o mare amenințare, în timp ce Donald Trump spune că vrea să aibă relații bune cu Rusia, în special economice.
ONU se reunește de urgență mâine pentru a discuta operațiunea militară americană din Venezuela.
Mai poate schimba ceva reuniunea de urgență a ONU?
Nu, va fi o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. ONU, de mult, nu mai poate să schimbe nimic. Sunt tot mai multe voci care cer schimbarea legislației care stă la baza ONU.
ONU are o mare problemă internă, din punct de vedere al birocrației, dar are și o mare problemă externă, deoarece țările mari au drept de veto și, oricum, lumea, în acest moment, este polarizată, iar Statele Unite au o parte de state care o să fie de partea Statelor Unite. China și Rusia, la fel, au grupul lor de susținere, așa că, la ONU, nimeni, în acest moment, nu se gândește la ONU ca la o soluție când vine vorba de un conflict.
Vicepreședintele este o persoană care făcea parte din anturajul lui Maduro, ministrul Apărării a dislocat armata în diferite puncte-cheie și, în acest moment, nu se vede deloc controlul Statelor Unite în Venezuela, așa cum a promis Donald Trump.
