- Donald Trump a declarat în timpul vizitei în Irlanda că și-ar dori să vadă o Irlandă unită, afirmația devenind principalul subiect al primei zile.
- Declarația a ridicat întrebări despre o posibilă schimbare a politicii SUA, însă politicieni americani susțin că Washingtonul rămâne angajat față de Acordul din Vinerea Mare.
- Trump și-a repetat poziția în cadrul unui discurs la reședința ambasadorului SUA, unde a vorbit și despre imigrație, apărare și operațiunea militară din Iran.
- Declarațiile apar înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, în contextul în care republicanii riscă să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului.
- Comunitatea irlandezo-americană reprezintă aproximativ 10% din populația SUA și ar putea conta în competiția electorală, mai ales în rândul alegătorilor independenți și indeciși.
Donald Trump a surprins în timpul vizitei sale de două zile în Irlanda, după ce a declarat că și-ar dori să vadă o Irlandă unită. Afirmația președintelui american a devenit principalul subiect al primei zile a vizitei și a provocat reacții atât în Irlanda, cât și în Marea Britanie.
Declarația lui Trump a ridicat imediat întrebări cu privire la poziția administrației de la Washington. Nu este clar dacă președintele american a exprimat o nouă direcție a politicii externe americane sau dacă a fost vorba despre o declarație spontană, făcută în timpul unei sesiuni de întrebări cu presa.
Foști și actuali politicieni americani au încercat să tempereze interpretările. Mick Mulvaney, fost congresman republican și fost emisar special al lui Trump pentru Irlanda de Nord, a spus că declarația nu reprezintă o schimbare a politicii externe a Statelor Unite. El a subliniat că Washingtonul rămâne angajat față de Acordul din Vinerea Mare. Democratul Brendan Boyle a susținut aceeași poziție și a amintit că acordul beneficiază de sprijin bipartizan în Congres.
Trump și-a repetat însă poziția la scurt timp după prima declarație, în timpul unui discurs susținut la reședința ambasadorului SUA în Irlanda. În fața liderilor din mediul de afaceri irlandez și irlandezo-american, președintele a revenit asupra ideii unei Irlande unite, înainte de a trece la o serie de subiecte legate în principal de politica internă americană.
Discursul a depășit durata anunțată inițial și a inclus teme precum imigrația ilegală, acordurile comerciale, producția din industria de apărare și operațiunea militară americană din Iran. Trump și-a reluat și criticile la adresa Marii Britanii, despre care consideră că nu oferă suficient sprijin acțiunilor militare ale administrației sale.
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica americană, cu alegerile de la jumătatea mandatului programate în noiembrie. Republicanii riscă să piardă controlul asupra uneia sau chiar ambelor camere ale Congresului, iar administrația Trump este supusă unei presiuni politice tot mai mari.
Aproximativ 10% dintre americani susțin că au origini irlandeze, însă comunitatea irlandezo-americană nu formează un bloc electoral omogen. O parte dintre alegători au schimbat în ultimii ani tabăra între republicani și democrați, ceea ce îi transformă într-un grup important înaintea alegerilor.
Subiectul reunificării Irlandei are și o puternică încărcătură politică în Statele Unite. Bill Clinton a obținut un sprijin important din partea alegătorilor irlandezo-americani în campaniile sale prezidențiale, după ce a promis o implicare mai activă în procesul de pace din Irlanda de Nord. Administrația sa a contribuit ulterior la eforturile care au dus la consolidarea procesului de pace și la Acordul din Vinerea Mare din 1998.
Contextul politic s-a schimbat însă considerabil de atunci. Atât Irlanda, cât și Statele Unite traversează o perioadă de polarizare politică, iar liderii irlandezi vor spera ca următoarea zi a vizitei lui Trump să fie dominată de discuții mai puțin controversate și, eventual, de partida de golf programată în timpul vizitei.
