- Dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO în 2017, în ultima zi a guvernării Cioloș.
- În 2018 cererea României a fost retrasă.
- La 31 ianuarie 2020 Guvernul României a depus din nou dosarul la UNESCO.
UPDATE: Discuția a fost reprogramată pentru luni
Discuția despre Roșia Montană la UNESCO a fost reprogramată pentru luni.
Comitetul se reunește la 12.30, iar dosarul României este al șaselea.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Dosarul Roșia Montană e discutat astăzi în Comisia UNESCO. Despre asta ai tot auzit în ultima vreme pentru că spiritele s-au aprins, după ce Florin Cîțu a sugerat exploatarea sitului simultan cu includerea în UNESCO.
Pe de altă parte, Ludovic Orban a susținut retragerea dosarului de la UNESCO, iar Dan Barna a anunțat că USR PLUS va respinge această inițiativă.
„Am văzut și poziția premierului, și în coliție au fost în aceeași linie. România are un dosar depus la UNESCO, cel puțin din poziționarea pe care am văzut-o în ultima perioadă, nu am văzut nicio solicitare asumată de către vreunul din parteneri de retragerea acestei solicitari. Sunt foarte încrezator că la finalul acestei veri Roșia Montana va deveni monument protejat UNESCO“.
Kelemen Hunor spune că e aproape imposibil să retragi dosarul. Practic, fără UNESCO, situl rămâne la mâna guvernului.
„Suntem nemulțumiți pentru că premierul Cîțu a vorbit despre exploatarea aurului la Roșia Montană, fără a înțelege că această exploatare acum este incompatibilă cu protejarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană“, spune Roxana Pencea, coordonator Declic.
„Din păcate, nu mai avem timp să se decidă coaliția de guvernare și atunci încercăm să punem puțină presiune pe cei care într-un fel sau altul îi conduce pe PNL-iști sau le dă o direcție E important ca Roșia Montană să nu fie un joc de culise politicianiste la PNL și la coaliție“, spune Cristian Neagoe, de la Greenpeace.
Din 2013, de când Guvernul a dat undă verde exploatării de la Roșia Montană, proiectul este contestat în stradă. Exploatarea presupune amenajarea unui lac cu cianuri de 400 de hectare.
Planul guvernului a ridicat nemulțumirea oamenilor. În ultima zi a guvernării Cioloș, a fost depus dosarul la UNESCO pentru a proteja valoarea istorică a sitului Roșia Montana.
Activiștii au așadar încă o cauză: una culturală.
„Opinia publică s-a tot exprimat împotriva acestui proiect care este unul falimentar. Nici economic nu este unul rentabil, adică contractul nu este unul foarte favorabil României, aurul nu este un metal folositor pentru aparate de sănătate, este un lux care nici măcar nu ar aduce o schimbare semnificativă în economia României“, afirmă Ruxandra Cioc.
Impactul economic pe care îl are situl Roșia Montană. Ce ar însemna exploatarea zonei, așa cum a sugerat premierul Cîțu?
Proiectul Roşia Montană reprezintă o investiţie directă de peste două miliarde de dolari în economia României. Raportat la comunitatea în care se desfăşoară, proiectul va avea un impact economic semnificativ, pentru că va crea locuri de muncă, va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va aduce contribuţii importante la bugetele locale şi de stat. Este vorba despre 3.600 de locuri de muncă în total pe perioada operării.
Proiectul va aduce un estimat de 5.3 miliarde de dolari în economia României la un preţ mediu al aurului de 1,200 USD. În plus, ar contribui la dezvoltarea zonei prin construcția de drumuri, infrastructură, case, şcoli, servicii de utilitate publică, practic acestea sunt făcute de investitor şi rămân comunităţii, se arată într-un Comunicat al Roșia Montana Gold Corporation.
Care este miza procesului dintre statul român și compania Gabriel Resources? Ce se schimbă dacă zona va fi inclusă în Unesco?
Roșia Montana Gold Corporation, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, solicită daune în valoare de 4,75 de miliarde de dolari. Aceștia acuză statul că ar fi blocat proiectul. De partea cealaltă Avocaţii României susţin într-un document că disputa este rezultatul unui proiect minier care nu a reuşit să se materializeze, din cauza eşecurilor proprii ale celor de la Gabriel Resources – şi nu din cauza a ceea ce a făcut sau nu statul român.
Din 2013, de când Guvernul a dat undă verde exploatării de la Roșia Montană, proiectul este contestat în stradă. Exploatarea presupune amenajarea unui lac cu cianuri de 400 de hectare. La UNESCO, dosarul a fost depus pentru a proteja valoarea istorică a sitului, în timpul guvernului Cioloș în 2017. Depunerea dosarului de către România a adâncit și mai mult scandalul dintre cele două părți.
În plus, se încing spiritele în coaliție. USR PLUS suține listarea sitului în patrimoniul UNESCO. Fără listare, Roșia Montană rămâne la mâna statului.
Listarea Roșiei Montane la UNESCO ar putea duce la pierderea procesului cu firma Gabriel Resources. În ce stadiu e procesul?
Compania Gabriel Resources, cea care a obținut în 1999 o licență de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roșia Montană, a anunțat în vara lui 2017 că va chemă în instanță statul român, asta pentru că Guvernul de la București a decis să nu aprobe exploatarea minei, în urma protestelor de stradă repetate.
Acum, există riscul pierderii procesului, sau cel puțin ăsta e avertismentul mai multor oficiali li chiar a avocaților angajați de statul român. Aceștia spun că listarea Roșiei Montane la UNESCO ar putea duce la pierderea procesului deoarece ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a afectua activități de minerit în zonă, după ce același stat român i-a acordat licența de exploatare acum mai bine de 20 de ani.
Dacă statul român ar pierde procesul, ce despăgubiri va trebui să plătească?
Sunt cel puțin trei scenarii ale despăgurilor pe care le-ar putea plăti România către firma canadiană. Scenariul cel mai bun pentru România implică faptul că țara noastră va plăti între 500 și 700 de milioane de dolari pentru investițiile făcute până acum de către companie. Al doilea scenariu implică sume între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari, iar în scenariul negativ, daunele ar depăși 3,2 miliarde de dolari.