Sari la continut
Government

Economia României ar urma să scadă cu 0,3% în 2026. Comisia Europeană estimează o revenire în 2027, dar inflația va rămâne ridicată

Berlaymont with Repower banner
  • Economia României ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, potrivit Comisiei Europene, față de creșterea de 0,1% anticipată în primăvară.
  • Inflația ar urma să ajungă la 7,9% în 2026, în timp ce înghețarea salariilor și pensiilor și creșterea prețurilor afectează puterea de cumpărare.
  • Economia ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028, însă datoria publică ar putea ajunge la 64,2% din PIB.

Economia României ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți, 17 noiembrie, de Comisia Europeană. Prognoza este mai slabă decât cea din primăvară, când instituția anticipa o creștere economică de 0,1%.

România traversează o perioadă de contracție economică, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, al inflației ridicate și al scăderii consumului. Economia ar urma însă să își revină în 2027.

De ce ar urma să scadă economia României în 2026?

Activitatea economică a României a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală.

Consumul privat a scăzut cu peste 2%, după înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. În același timp, inflația apropiată de 10% a redus veniturile disponibile ale populației.

Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică prelungită, de incertitudinea economică și de creșterea costurilor cu energia.

Potrivit previziunilor Comisiei Europene, activitatea economică ar urma să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2026, datorită revenirii treptate a consumului, rezistenței exporturilor și investițiilor publice susținute prin PNRR.

Pentru întregul an, PIB-ul României ar urma să scadă cu 0,3%.

Când ar urma să își revină economia României?

Creșterea economică este estimată la 1,8% în 2027 și la 2,2% în 2028.

Scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public ar urma să susțină veniturile populației și consumul.

Investițiile publice finanțate prin PNRR ar urma să contribuie mai puțin la creșterea economică după finalizarea programului, dar absorbția fondurilor europene de coeziune și revenirea investițiilor private ar putea susține economia.

În plus, începerea exploatării gazelor naturale din proiectul Neptun Deep ar urma să contribuie la creșterea PIB-ului și la reducerea deficitului de cont curent, mai ales în 2028.

Comisia Europeană avertizează însă că o nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta reducerea deficitului bugetar, încrederea investitorilor și investițiile private. Cererea externă incertă, în special în industria auto, și prețurile ridicate la energie rămân alte riscuri pentru economie.

Inflația ar urma să ajungă la 7,9% în 2026

Inflația medie este estimată să crească de la 6,8% în 2025 la 7,9% în 2026.

Creșterea prețurilor a fost alimentată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării, scumpirea petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei electrice.

Inflația ar urma să scadă la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028. Chiar și așa, nivelul estimat pentru 2027 ar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională a României.

Șomajul ar urma să ajungă la 6,7% în 2026, înainte să scadă treptat la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028, odată cu revenirea activității economice.

Deficitul bugetar ar urma să scadă, dar datoria publică va continua să crească

Deficitul bugetar al României ar urma să scadă de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026, potrivit Comisiei Europene.

Reducerea reflectă măsurile fiscale adoptate în a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al cheltuielilor bugetare.

Înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public ar urma să reducă ponderea cheltuielilor curente în PIB. În același timp, majorările de taxe, inclusiv TVA, impozitele pe proprietate și contribuțiile de sănătate, ar urma să crească veniturile statului.

Deficitul ar urma să ajungă la 5,8% din PIB în 2027 și la 5,6% în 2028.

Cu toate acestea, datoria publică este estimată să continue să crească, până la 60,7% din PIB în 2026, 62,6% în 2027 și 64,2% în 2028.

Creșterea datoriei ar urma să fie determinată în principal de deficitele bugetare încă ridicate și de plățile dobânzilor.

În același timp, cheltuielile pentru apărare ar urma să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv cu sprijinul împrumuturilor prin programul european SAFE.

Etichete: comisia europeana, conomia României, deficit bugetar, inflație România, pib România, prognoză economică 2026, recesiune România