- Potrivit Ekaterinei, „putem face oamenii să aibă o schimbare de comportament, o schimbare în corpul acestora, o reacţie fiziologică prin folosirea unui stimul, prin voce”.
- Acum, avem comunicarea prin social media, care face aceste operaţii psihologice şi mai puternice.
- Credem că avem controlul gândurilor şi comportamentului nostru, însă nu este aşa, avem o modalitate particulară de funcţionare.
Ekaterina Kostioukhina, expert în psihologie cibernetică şi operaţii psihologice, prezentă la Forumul de Securitate şi Informaţii de la Palatul Parlamentului, desfăşurat între 7 şi 8 iulie, a vorbit într-un interviu pentru Mediafax şi Monitorul Apărării şi Securităţii despre metodele hackingului neurocognitiv aplicate de diferiţi actori pentru a controla masele.
Psihologia cibernetică este un domeniu relativ nou. Denumirea specializării este compusă din doi termeni: psihologia, care se referă la comportamentul oamenilor, şi lumea cibernetică, unde trăim din ce în ce mai mult. Este foarte important pentru operaţiile militare care au loc acum, în acest conflict (n.r. din Ucraina), pentru că reprezintă o latură esenţială a acestuia. Există nişte termeni, care se numesc hacking neurocognitiv şi război neurocognitiv, care sună a SF, dar sunt strategii de manipulare a modalităţii în care gândesc oamenii, a deciziilor pe care le iau şi a comportamentului acestora. Nu este folosit (n.r. hackingul neurocognitiv) doar acum, doar în războiul între Ucraina şi Rusia, ci a fost folosit în multe altercaţii, proteste în SUA, America Latină, în Europa, în diferite părţi ale lumii. Obiectivul (n.r. războiului neurocognitiv) este crearea unor probleme pentru oameni, prin diferite operaţii, tehnici. Sună a SF. Credem că avem controlul gândurilor şi comportamentului nostru, însă nu este aşa, avem o modalitate particulară de funcţionare.
Cum funcţionează hackingul neurocognitiv?
Potrivit Ekaterinei, „putem face oamenii să aibă o schimbare de comportament, o schimbare în corpul acestora, o reacţie fiziologică prin folosirea unui stimul, prin voce”.
„Dacă începem să vorbim despre stimularea gustului acru, despre un ananas. Imaginează-ţi o masă, cu un ananans tăiat felii, ananasul este galben, acru, alături avem kiwi, fructul pasiunii şi pe deasupra punem lămâie. Imediat, observăm salivarea în corpul nostru, deşi stimulul nu există. Nu există niciun ananas aici, dar provoacă o reacţie. (…) Similar, există imagini sau voci, discursuri care pot provoca reacţii în oameni, de exemplu să meargă la protest, să se ridice împotriva guvernelor lor, să facă lucruri nepotrivite pentru ei, pe care nu le-ar face în mod normal. Aceste tipuri de tehnici din domeniul psihologiei cibernetice şi operaţii din războiul psihologic au fost folosite în acest război (n.r. din Ucraina). (…) Acestea sunt cunoscute drept operaţii psihologice”.
„Acum, avem comunicarea prin social media, care face aceste operaţii psihologice şi mai puternice. Ştirile false, dezinformarea sunt lucruri care pot face oameni să facă lucruri oribile, împotriva voinţei lor. Se numeşte hacking neurocognitiv şi este o problemă serioasă cu care ne confruntăm în acest război, în aceste vremuri, în secolul 21”, a mai adăugat Ekaterina Kostioukhina.