• Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit marți un plan major de investiții, numit „Franța 2030”.
  • Planul, care prevede investiții de 30 de miliarde de euro, a fost anunțat cu jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale.

Cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, președintele francez Emmanuel Macron a prezentat marți „Franța 2030”, un plan de investiții de 30 de miliarde de euro destinat reindustrializării țării după criza coronavirusului, relatează Politico.

Pachetul prevede investiții publice în industria nucleară și în multe alte sectoare, precum automobile electrice, agricultură, spațiu, biotehnologie, dar și în conținut cultural, cum ar fi programele de televiziune.

Unul dintre argumentele președintelui francez este de a face Franța mai puțin dependentă de importurile străine.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

„Cheia pentru toate acestea este independența noastră”, a declarat Macron în timpul unui discurs de două ore la Palatul Elysée, în care a prezentat principalele puncte ale planului.

O parte din bani, între 3 și 4 miliarde de euro, ar putea fi deja disponibilă în 2022, a spus Macron.

Detaliile planului nu au fost publicate, dar un oficial de la Elysée a declarat că nu există „preocupări deosebite” cu privire la compatibilitatea planului cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Politicienii din opoziție și rivalii din cursa prezidențială de anul viitor au criticat rapid planul.

Liderul extremei drepte Marine Le Pen l-a acuzat pe Macron că și-a schimbat părerea despre globalizare și că a cumpărat voturi cu banii contribuabililor.

„Cu câteva luni înainte de sfârșitul mandatului său, președintele folosește banii francezilor pentru a-și lustrui imaginea electorală cu promisiuni care îl obligă doar pe succesorul său”, a scris ea pe Twitter.

Criticile venite din partea extremei stângi și a Verzilor s-au concentrat asupra proiectelor nucleare ale lui Macron.

Franța vrea să construiască mini reactoare nucleare

Cea mai mare parte a planului, de 8 miliarde de euro, este dedicată tranziției energetice. În ciuda faptului că reprezintă doar 1 miliard de euro din plan, Macron a discutat despre construirea de mici reactoare nucleare cu sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor ca fiind „obiectivul său numărul unu”.

„De ce să îl punem pe primul loc? Pentru că prima problemă este producția de energie. Pentru a produce energie, în special electricitate, avem o șansă, este modelul nostru istoric… nuclear”, a declarat Macron.

În ultimele luni, Franța și-a multiplicat eforturile la nivelul UE pentru a prezenta energia nucleară ca fiind cel mai bun mijloc de a trece la un model energetic mai ecologic și de a face față la recenta creștere bruscă a prețurilor la gaze și electricitate. De aceea, Parisul (împreună cu cel puțin alte nouă țări UE, printre care Polonia, Ungaria și Finlanda) solicită Comisiei Europene să includă energia nucleară pe lista de investiții ecologice a UE.

„Cu alegerile la câteva luni distanță, iar dreapta franceză laudă energia nucleară, Emmanuel Macron a ales să își facă mai vizibil sprijinul pentru energia nucleară”, a declarat Thomas Pellerin-Carlin, directorul centrului pentru energie al Institutului Jacques Delors.

Investițiile în sectorul energetic se vor concentra, de asemenea, pe hidrogen (aproximativ 2 miliarde de euro). Franța își propune să construiască cel puțin două fabrici mari și „să devină liderul hidrogenului verde în 2030”, a declarat Macron.

Franța 2030: primul avion cu emisii reduse de dioxid de carbon

Planul vizează, de asemenea, consolidarea lanțurilor de aprovizionare industrială pentru a evita penuria de componente-cheie, cum ar fi semiconductorii, care sunt esențiale, printre altele, pentru industria auto. Aproximativ 6 miliarde de euro au fost alocate în acest scop.

Investițiile în sectorul mobilității (4 miliarde de euro) se vor axa în principal pe automobile și avioane – două sectoare „aflate în centrul imaginii industriale franceze”, după cum a spus Macron.

Obiectivul este de a produce 2 milioane de vehicule electrice sau hibride pe an până în 2030 și de a începe producția primului „avion cu emisii reduse de dioxid de carbon”.

De asemenea, Franța va sprijini sectorul spațial și activitățile de mare adâncime. Activitățile agroalimentare vor beneficia de un sprijin public de 2 miliarde de euro, destinat în principal roboticii și inovării genetice.

3 miliarde de euro pentru sănătate

Suveranitatea în domeniul sănătății este, de asemenea, un subiect important, mai ales după pandemia de coronavirus. Planul va prevedea 3 miliarde de euro pentru sectorul sănătății, care face parte dintr-un plan de sănătate de 7 miliarde de euro deja anunțat la începutul acestui an, a explicat un oficial de la Elysée.

Până în 2030, Franța vrea să producă 20 de produse biofarmaceutice pentru a trata cancerul și bolile cronice, a spus Macron.

Readucerea producției farmaceutice în Franța a fost un subiect cheie pe agenda guvernului în timpul crizei coronavirusului. În prezent, Franța solicită UE să lanseze un așa-numit IPCEI (proiect important de interes european comun) care ar permite țărilor membre să injecteze ajutoare de stat în industria farmaceutică fără a încălca normele UE privind subvențiile.

Pe lângă sectoarele industriale tradiționale, planul va sprijini (600 de milioane de euro) și industria culturală pentru a contesta hegemonia SUA – un obiectiv francez de lungă durată. „Nu este o luptă nostalgică”, a declarat Macron, subliniind importanța de a nu depinde de cultura străină.