- Peste 500.000 de persoane au participat la protestele din Franța împotriva scumpirilor și a deteriorării serviciilor publice.
- Un manifestant a murit la Paris, peste 500 de polițiști au fost răniți, iar aproape 1.800 de persoane au fost arestate la nivel național.
- Sute de magazine au fost avariate, iar primăria istorică din Limoges a fost incendiată și distrusă parțial.
Președintele Emmanuel Macron a făcut apel la calm după una dintre cele mai violente zile de protest din Franța din ultimii ani. Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, împotriva scumpirilor și a deteriorării serviciilor publice au degenerat în confruntări cu poliția, incendieri și jafuri. Violențele au continuat și duminică, la Paris și Marseille, potrivit Reuters.
Poliția a efectuat 2.400 de arestări la nivel național, iar aproape 1.000 de agenți au fost răniți, a anunțat ministrul de Interne, Laurent Nuñez. Un manifestant a murit sâmbătă, după ce a suferit un stop cardiac în timpul demonstrațiilor de la Paris.
Macron condamnă violențele, dar nu declară stare de urgență
Într-un discurs televizat adresat națiunii, Emmanuel Macron a condamnat distrugerile provocate în timpul protestelor.
„Privind aceste imagini, ne-am întrebat cu toții: Ce a fost în mintea lor? Cum pot francezii să facă așa ceva Franței?”, a declarat președintele.
„Nimic nu justifică acest lucru, nimic nu îl explică, nimic nu îl scuză. În această seară, simțim cu toții furie și rușine”, a adăugat Macron.
Președintele a făcut distincția între persoanele care au protestat pașnic, ale căror nemulțumiri le-a considerat legitime, și grupurile care au provocat violențe.
Macron nu a declarat stare de urgență, deși mai mulți politicieni de dreapta au cerut această măsură. El a anunțat însă că Guvernul va lua măsuri pentru ca prefecții să poată interzice manifestațiile atunci când este necesar pentru protejarea clădirilor publice și a afacerilor locale.
Violențele au continuat duminică la Paris și Marseille
Peste 500.000 de persoane au participat sâmbătă la manifestații organizate în zeci de orașe din Franța. Majoritatea protestatarilor au demonstrat pașnic, însă grupuri violente au atacat magazine, clădiri publice și forțe de ordine, mai scrie Reuters.
Duminică, noi confruntări au izbucnit la Paris și Marseille. Polițiștii au intervenit pentru a împiedica tentativele de jefuire a unor afaceri.
În Place de la République, la Paris, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, iar manifestanții au incendiat grămezi de biciclete. Un martor Reuters a estimat că în zonă se aflau câteva sute de protestatari.
Tije De Boer, un antreprenor olandez aflat în vizită la Paris împreună cu copiii săi, a povestit că a fost nevoit să evacueze hotelul în care era cazat, în Place de la République.
„Este ca o zonă de război aici!”, a declarat acesta.
Între timp, autoritățile au desfășurat operațiuni de curățare în mai multe orașe, inclusiv Lille, Marseille, Strasbourg și Bordeaux. În Bordeaux, un grup de persoane mascate a pătruns în reședința prefectului local.
Primăria din Limoges a fost devastată de un incendiu
La Limoges, oraș cunoscut pentru industria porțelanului, primăria a fost incendiată în timpul protestelor de sâmbătă. Turnul cu ceas al clădirii s-a prăbușit, iar imaginile au readus în atenție incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris în 2019.
Primarul Guillaume Guérin a susținut că în oraș nu au fost mobilizați suficienți polițiști.
„A existat o intenție clară, premeditată, de a incendia primăria, iar oamenii aflați în interior s-au temut pentru viețile lor”, a declarat Guérin pentru Reuters.
Edilul a amenințat că va demisiona dacă orașul nu primește fondurile necesare pentru repararea clădirii.
Carrefour anunță pagube de zeci de milioane de euro
Sute de magazine au fost avariate în timpul violențelor. Grupurile violente au jefuit magazine de lux și supermarketuri și au atacat vehicule ale poliției.
Directorul general al Carrefour, Alexandre Bompard, a declarat pentru BFMTV că 50 de magazine ale companiei au fost avariate, dintre care 20 au fost jefuite. Pierderile provocate de distrugeri se ridică la zeci de milioane de euro.
Ministrul Economiei, Roland Lescure, a promis sprijin pentru proprietarii afacerilor afectate.
„Cei care distrug vor plăti, vor repara pagubele și vor răspunde pentru intenția lor de a semăna haos”, a transmis Lescure.
Guvernul francez a atribuit violențele unor grupări de extremă stânga și unor infractori pe care îi consideră responsabili pentru jafuri.
Protestele cresc presiunea asupra lui Macron înaintea alegerilor din 2027
Violențele au provocat reacții și din partea liderilor politici.
Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National, a cerut calm și a avertizat că Franța nu trebuie să se obișnuiască cu imaginile distrugerilor.
„Violența nu este o opinie. Distrugerea nu este o formă de exprimare. Iar haosul nu poate servi drept proiect pentru Franța”, a declarat Le Pen într-un mesaj video.
Jean-Luc Mélenchon, candidatul formațiunii de stânga radicală La France Insoumise la alegerile prezidențiale, a cerut ca Macron să răspundă revendicărilor elevilor care protestează.
Mișcarea de protest a început cu aproximativ o lună înainte, prin manifestații ale elevilor, și s-a extins pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea costului vieții și de deteriorarea serviciilor publice.
Valul de violențe pune o presiune suplimentară asupra lui Emmanuel Macron, care își încheie mandatul în 2027, după un deceniu la putere, marcat tot mai mult de nemulțumiri sociale, dificultăți economice și creșterea datoriei publice.