- România este neapărată, Armata nu are destui militari
- Fără SUA, europenii nu au de unde să operaţionalizeze zeci de divizii să le trimită pe flancul estic
- Cei 20.000 de militari din diviziile Forţelor Terestre vor apăra un front de maxim 50 de km.
- Armata Română ar avea nevoie de 700.000 de militari pentru apărarea graniţei de est
Armata Română nu are destui militari pentru un război teritorial, rezervişti şi civili vor fi mobilizaţi.
Fără Statele Unite, europenii nu au de unde să operaţionalizeze zeci de divizii să le trimită pe flancul estic.
Dar, pe lângă militari, ne mai lipsește ceva: conform unui sondaj realizat la Aleph News, peste 90% dintre
respondenți au declarat că nu cred că Președintele Nicușor Dan ar fi capabil să conducă un război de apărare a României.
Despre acest subiect a vorbit Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Va avea România resursele necesare să se apere?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Nu știm dacă peste 60 de ani le va avea, dar acum sigur nu le are. Sunt două lucruri care se spun de către politicieni – de la Președinte, Premier, ministru al Apărării în jos – și nu sunt adevărate. Primul este că Armata Română poate să apere România. Este fals: Armata Română nu poate apăra România în cazul unui război teritorial.
20.000 de militari sunt în cele două divizii ale Forțelor Terestre, care pot acoperi cel mult 50 de kilometri. Granița de Est a României ar trebui apărată de 700.000 de militari. Deci, Armata Română, în acest moment, nu poate apăra România. Trebuie mobilizații rezerviști și civili – și unii, și alții fiind nepregătiți în acest moment și fără echipamente în stocurile armatei.
Se mai spune un lucru: că NATO o să vină să ne apere. Ei bine, după ultimul Summit, am văzut foarte clar că Statele Unite nu se vor mai implica într-un război convențional în Europa. Au trimis, de la Donald Trump în jos, toți oficialii, aceste mesaje, iar Europa, în acest moment, nu are de unde să scoată cei 700.000 de militari, să-i aducă doar în România, nemaivorbind de alte țări.
Din această cauză, țările care au graniță cu Rusia – de la Finlanda, Statele Baltice, Polonia – fac două lucruri: în primul rând, întăresc granița, construiesc linii de apărare, introduc acolo senzori, introduc drone, introduc roboți și minează; iar, în al doilea rând, cresc numărul de militari pregătiți în activitate și în rezervă.
Și cel mai bun exemplu este al Finlandei: o țară cu 5,5 milioane de locuitori are o armată pregătită, conform Ministrului Apărării, de un milion de militari. Deci un milion de militari pot oricând să-i dizloce, să-i desfășoare pe granița de 1.300 de kilometri cu Rusia, să se apere.
România, în acest moment, nu are graniță terestră cu Rusia. Noi avem doar graniță pe mare, dar, oricum, ar trebui să avem senzori atât pe granița terestră, cât și, cu atât mai mult, pe granița pe mare, să știm exact ce drone, ce aeronave intră în apele teritoriale, în spațiu aerian al României.
Iar, în cazul în care Odesa cade, regiunea Odesa, vom avea graniță cu Rusia, atunci lucrurile se vor schimba la 180 de grade în România, fiindcă nu mai putem să stăm cumva liniștiți, cum stăm în acest moment”.
Cum afectează acest lucru România? Ne poate apăra cineva acum?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Afectează foarte mult zona de apărare, în acest moment. De exemplu, la Guvern trebuia să se realizeze Carta Albă a Apărării, în care să se traseze principale direcții de apărare. Nu s-a făcut, fără Carta Albă a Apărării, Ministerul Apărării Naționale nu și-a făcut o strategie, strategia militară, la șase luni trebuia să-și o facă, Armata Română încă funcționează după strategia militară din 2021, când nu se vorbea absolut deloc de drone și se vede foarte clar că interesul politicienilor nu mai este deloc pe apărare.
În acest moment este lupta dintre ei pe putere. Cumva, apărarea României a fost lăsată deoparte, se vede acest lucru, de la cele mai simple decizii privind achizițiile, până la faptul că, în majoritatea exercițiilor la care participă Armata Română, vedem aceleași clasice mișcări de blindate, cumva nu pare că tactica s-a schimbat, Armata Română nu are un comandament de drone, nu are structuri specifice de drone, chiar dacă a cumpărat drone, nu are structuri specifice pentru ele și ceea ce ar trebui să fie, sau primul pas, Armata Română nu are încă drone de lovire, în special de lovire la distanță medie, până în 400 de km, dar și la distanță lungă, cum își completează arsenalele toate armatele, fiindcă în acest moment dronele sunt principalele arme folosite în războiul din Ucraina, care cauzează cele mai multe victime.
De altfel am văzut, într-un articol în BILD, în care spunea, noua tactică de apărare a NATO, s-a discutat la ultimul Summit, din Finlanda până la Marea Neagră, va fi o linie de apărare formată în primul rând din senzori și din drone, după care armatele vor fi la 40-50 de km în spate, tocmai pentru a-i proteja pe militari, deoarece în acest moment militarii sunt vulnerabili la drone și punerea militarului în prima linie, practic nu face altceva decât să-i condamne la moarte, fără să apucă să tragă niciun glonț.
Deci e clar că Armata Română are nevoie să schimbe tactica și strategia de luptă, dar pentru acest lucru are nevoie de conducere, în special de impuls politic adecvat, fiindcă în acest moment nu există acest impuls și această preocupare a politicului pentru apărarea României”.
