Europarlamentar PSD: „Bruxelles-ul nu a cerut reforme nepopulare pentru banii din PNRR“. De ce a scăzut bugetul alocat României

  • Victor Negrescu: Noi ar trebui să fim în stare să investim respectivele sume în proiecte care generează ulterior venit pentru țară, încasări mai mari, pentru a returna aceste sume de bani. Ori, eu nu am văzut în plan această idee.
  • Victor Negrescu: Din păcate, planul este prezentat așa ca o soluție la toate problemele când, de fapt, ar trebui să fie folosit pentru a rezolva principala problemă pe care o are România: lipsa noastră de competitivitate.
  • Victor Negrescu: Nu există nicio finanțare pentru IMM-uri, pentru HORECA, pentru agricultură. (…) Din discuțiile mele cu oficialii guvernamentali, răspunsul pe care l-am primit a fost că ei nu consideră că mediul privat trebuie să primească granturi.

Europarlamentarul Victor Negrescu spune că Planul de Redresare și Reziliență, așa cum a fost prezentat echipei PSD, înainte de a ajunge în Parlament, este inconsistent, neglijent pe alocuri și lipsit de viziune în ceea ce privește folosirea celor 29 miliarde de euro alocați României.

Victor Negrescu susține că fiecare partid din coaliție și-a luat partea din acest plan, PNL mergând pe infrastructură, USR PLUS pe instrumente financiare și ONG-uri, iar UDMR pe administrația locală.

Europarlamentarul PSD remarcă lipsa finanțării prin granturi a IMM-urilor, agriculturii și HORECA, deși au fost grav afectate de restricțiile din pandemie, acestora acordându-li-se doar împrumuturi.

Victor Negrescu demontează, totodată, ideea că reprezentanții Comisiei Europene au condiționat acordarea banilor din PNRR de realizarea unor reforme nepopulare cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor și creșterea taxelor, acuzând guvernanții că folosescBruxellesul pentru propriile interese  și obiective.

Europarlamentarul PSD susține că  guvernanții vor să împingă aceste reforme în a doua parte a programului de finanțare, care se încheie în august 2026, astfel încât ele să fie aplicate de noua putere instalată după alegerile din 2024.

Prezentăm principalele declarații ale europarlamentarului PSD Victor Negrescu la Interviurile lui Cristoiu, sâmbătă seara, la Aleph News:

Despre cum a fost eurodeputat doar cu numele

Victor Negrescu: „România a negociat, de fapt, ca urmare a unor discuții purtate la Bruxelles această idee că va primi un loc suplimentar în Parlamentul European, că va reveni la 33 de eurodeputați ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE. Și iată Marea Britanie a ieșit și eu am primit acest mandat. Eu sunt al 33-lea eurodeputat român. De fapt acest mandat l-am primit din iunie 2019, dar am avut un mandat suspendat. Adică aveam toate obligațiile legale și nu aveam drepturile. Era o situație foarte incertă, inclusiv autoritățile din România impuneau incompatibilitățile mandatului de eurodeputat fără să am niciun drept. Eram eurodeputat fără loc. Eram cu numele, dar nu eram cu drepturile. Și a fost o situație foarte, foarte stranie, și din punct de vedere uman, dar vă spun ceea ce spuneam și atunci: preferam ca Marea Britanie să nu iasă din UE chiar dacă eu nu-mi începeam mandatul de eurodeputat pentru că miza este mult mai mare și ieșirea Marii Britanii din UE îi costă și pe ei, și pe noi“.

Despre criza de identitate a stângii

Victor Negrescu: „Eu nu cred că stânga este atât de slabă pentru că este a doua forță politică. Într-adevăr eram obișnuiți să fim prima forță politică. Asta este o realitate. Sunt câteva zone din Europa unde stânga a pierdut teren. Vorbim de Polonia, inclusiv în Germania, unde suntem parte din coaliția de guvernare, dar suntem pe locul doi. Sperăm ca la următoarele alegeri să se schimbe lucrurile. În Franța, unde au fost schimbări și unde centrul a preluat foarte mult din electoratul nostru, dar sunt convins că putem să redevenim o forță și în plan european. Eu cred că o criză de identitate a stângii pentru că ne-am distanțat foarte mult de valorile noastre. Sper să ne recâștigăm aceste valori și evident pe lângă identitate este foarte important să ne asumăm un leadership.“

Despre criteriul verde în licitații publice, după modelul german

Victor Negrescu: „În anumite zone din Europa, ecologiștii au preluat din electoratul nostru, dar există exemple pozitive unde noi am reușit să venim cu mesajele acestea ecologiste. O facem și aici în PSD, am avut câteva acțiuni în sensul ăsta și o propunere legislativă foarte interesantă după model german se numește criteriul verde. Adică, atunci când se face o licitație publică, furnizorul este în proximitate și poluează mai puțin pentru a produce un produs sau pentru a livra un serviciu, acesta ar trebui să primească un punctaj suplimentar. Adică privilegiem ideea asta, să nu polueze cel care îți furnizează serviciile. Mi se pare o idee interesantă, după model german. (…) Cred că este o direcție pentru noi de urmat, stânga trebuie să se modernizeze.“

Cui i-a aparținut ideea unui plan european de redresare post-pandemie

Victor Negrescu: „Pentru că toate statele europene au traversat această pandemie și au întâmpinat dificultăți, mai ales economice, s-a decis  să se elaboreze un plan european de relansare economică. Ideea a venit de la premierul spaniol, Pedro Sanchez, social-democrat, care întâmpină dificultăți inclusiv pentru Spania de a se împrumuta și de a avea acces la resurse. Și el a venit cu ideea unui plan Marshall european, ulterior a fost preluată de președintele Franței și s-a ajuns prin discuții să creăm un plan european. Acest plan european urmează să fie finanțat din împrumuturi. Deci UE se împrumută pentru noi toți pentru a finanța acest plan în valoare de 750 miliarde de euro. Statele membre trebuie să returneze toată suma. Returnăm suma prin creșterea contribuției la bugetul UE, prin noi taxe europene și prin plata unor împrumuturi directe.“

De ce a scăzut bugetul alocat României

Victor Negrescu: „Inițial, România trebuia să primească undeva la 33 miliarde de euro, însă la începutul acestui an România a acceptat recalcularea pe baza respectivei formule și am scăzut la 29 de miliarde. Am pierdut cam 4 miliarde. Dacă eram așa buni negociatori, nu acceptam recalcularea. Și europenii râd de noi, am discuții cu foarte mulți oficiali europeni,  când le mai povestesc ce  se comunică uneori, că la Bruxelles am dat cu pumnul în masă, am rezolvat, ei râd pentru că știu discuțiile de acolo. Discuțiile de acolo sunt cele pe care le vedem în imagini. Un reprezentant al României care merge cu o geantă și mai citește din când în când un mesaj scris de diplomați. Asta e, din păcate, realitatea politicii externe practicate de România. De multe ori câștigăm de pe urma formulei europene, alteori, dacă deschidem gura, chiar am putea face mai multe lucruri.“

România și Italia, singurele care iau împrumuturi directe

Victor Negrescu: „Sunt state care au luat partea aceasta denumită de noi granturi, adică partea aceea pe care o returnezi numai prin creșterea contribuției la bugetul european și taxele europene și sunt state care au luat și împrumuturi direct. De cele mai multe ori statele au evitat să ia împrumuturi direct. Momentan, doar România și Italia iau acel împrumut direct. În cazul României, vorbim despre 15 miliarde de euro, care riscă să crească datoria publică a României spre 60% din PIB ceea ce poate fi periculos în ceea ce înseamnă cerințele europene.“

Despre cum ar trebui să folosim banii de la Bruxelles

Victor Negrescu: „Noi ar trebui să fim în stare să investim respectivele sume în proiecte care generează ulterior venit pentru țară, încasări mai mari, pentru a returna aceste sume de bani. Ori, eu nu am văzut în plan această idee, că noi, prin finanțările pe care le aducem, creăm stimulente economice pentru a returna banii în termenul dat. Și aici e principala problemă la acest plan de redresare economică. Adică avem finanțarea unor proiecțele, a unor nevoi în stânga în dreapta, proiecte din sertare.“

Cum e folosit PNRR de actuala coaliție

Victor Negrescu: „Din păcate, planul  este prezentat așa ca o soluție la toate problemele când de fapt ar trebui să fie folosit pentru a rezolva principala problemă pe care o are România – lipsa noastră de competitivitate, faptul că România nu mai reușește să fie prezentă pe piața unică europeană, nu mai avem lucruri pe care să vindem în exterior, nu mai avem capacitatea de a produce, șamd.“

Victor Negrescu: „Haideți să vă dau un exemplu. Linia de tren pe hidrogen de la Reșița la Timișoara. Este un proiect bun. Dar care este problema în proiectul pe care l-au redactat ei: tehnologia nu e produsă în România Dacă vrei să faci o linie pe hidrogen, unică în România, poate ar fi oportun să discuți în așa fel încât parte din realizarea acelei linii să fie rezultatul unor producții în interior. Să aduci tehnologie la noi în țară, să aduci inovație, să dezvolți capacitate de producție, adică asta nu s-a înțeles.“

De ce nu primesc bani IMM-urile, HORECA și agricultura

Victor Negrescu: „Nu avem nicio finanțare pentru IMM-uri. Adică noi am făcut un plan de relansare, IMM-urile sunt în criză (…) nu există nicio finanțare pentru IMM-uri, pentru HORECA, pentru agricultură. Sunt doar instrumente financiare . Adică ei împreună cu BEI vor da bani la bănci să împrumute anumite companii. Ăsta e singurul mecanism pe care l-au găsit. Din discuțiile mele cu oficialii guvernamentali răspunsul pe care l-am primit a fost că ei nu consideră că mediul privat trebuie să primească granturi. Ori e o prostie.“

Despre disputele din coaliție pe PNRR

Victor Negrescu: „Cred că au fost dispute în coaliție. De aceea au mers cu un plan de 41 de miliarde pentru că toți au vrut bani. Cred că a fost și o formulă. matematică de distribuție între ministere și pe culoare politică pentru că altfel nu-mi explic. Nu durează așa mult să scrii. Comisia Europeană ne-a pus la dispoziție tot. Adică și documentul ăla Excel, pe care îl completezi tu ți l-a dat UE, nu trebuia să-l creezi tu. Nu trebuia să creezi nimic. Trebuia să compltezi niște formulare date de la Bruxelles și ai avut câteva luni să faci lucrul ăsta.“

Ce a urmărit să obțină fiecare partid din coaliție prin PNRR

Victor Negrescu: „Sunt trei viziuni diferite. PNL a avut proiectul președintelui cu autostrăzile, dar  în mod special sunt interesați de distribuția sumelor de bani către  autoritățile care sunt apropiate de ei. O să fie un proiect pilot gaz cu hidrogen. Vom vedea unde se va implementa. Unde au ei forță politică mai mare sunt proiecte concrete scrise acolo. De exemplu, metroul din Cluj, care e interesant, e un proiect bun, dar puteau să întrebe și alte localități dacă vor proiecte similare. (…) Câteva stații, nu tot metroul. Ca și cu autostrăzile. Ei nu finanțează toate autostrăzile. De exemplu A7, nu finanțează traversarea Carpaților, cum spunea premierul greșit la Parlament. Ei finanțează loturi și niciun lot nu trece Carpații. USR PLUS a mers către instrumente financiare cu băncile și un fond special pentru ONG-uri pentru că ei speră ca doar anumiți parteneri să aibă acces, iar eu invit acum , profit de ocazie, ca toate ONG-urile să aplice la acel fond. UDMR, autoritățile locale, zona în care ei au impact politic și  niște proiecte la care ei le-au dat deja drumul ca miniștrii. UDMR cred că a obținut tot ce și-a dorit.“

Despre falsa iluzie că banii depind de reforme

Victor Negrescu: „Ei vor să inducă această iluzie că banii depind de reforme. Este fals. Banii nu depind de reforme. Ar fi trebuit să fie legată reforma de proiecte, dar nu e nicio legătură. Reformele sunt separate, proiectul lor politic, banii sunt separați pe proiecte care puteau fi făcute mai bine (…) Ei caută să spună că Bruxelles-ul ne impune. Eu am spus că acest plan, așa cum l-au prezentat ei, și reformele, poate fi un nou MCV pentru România. Pentru că ei practic s-au dus cum s-a dus Monica Macovei la momentul respectiv să ceară MCV ca să finalizăm capitolul pe Justiție, acum noi mergem și spunem: dați-ne cele 29 de miliarde, am greșit planul, planul e prost, dar pentru că am venit cu reformele astea poate poate ne dați cele 29 de miliarde. Bruxelles-ul n-a cerut, sincer vă spun, Bruxelles-ul nu a cerut lucrul ăsta. N-a cerut să facem reforme nepopulare. Pentru că știți cum îi zice la plan, planul de redresare și reziliență. Reziliență înseamnă să păstrezi coeziunea la nivelul societății, ori toate aceste proiecte pe care ei le pun creează tensiuni sociale, nu au nicio legătură cu reziliența. Deci, era foarte simplu pentru noi să venim cu o viziune de viitor și să venim cu alte soluții decât cele cu care a venit actualul guvern.“

Victor Negrescu: „Vor să asocieze proiectul lor politic cu acest plan. Reforme nepopulare pe care înțeleg că vor să le programeze pentru ultima parte a acestui program de finanțare. Pentru că programul duce până în august 2026. Și ei, pe calendarul pe care îl vor face, vor duce reformele cele mai puțin populare în a doua parte, când, eventual se schimbă guvernarea, după 2024. În contextul ăsta, da, clar nu suntem de acord cu acest plan. (…) Înghețarea pensiilor, reforma administrației cu înghețarea salariilor, creșterea taxelor (…) din nou folosesc, practic, Bruxellesul pentru propriile lor interese  și obiective.“

Despre investiții și primul autobuz pe hidrogen românesc

Victor Negrescu: „Există două proiecte pentru a se crea fabrici de hidrogen la noi în țară, dar trebuie să le finanțăm adecvat și să nu ajungă în stânga sau dreapta, în funcție de interese.(…) Universitatea Politehnică din București a dezvoltat un autobuz. Avem un autobuz românesc, care merge pe bază de hidrogen. Dacă tot investim, eu aș fi investit în acea inovație românească, până să ne cumpere cineva autobuzul făcut de cercetătorii noștri de la Politehnică. Aici ducem lipsă. Noi vrem doar să importăm tehnologia asta. O instalăm și gata. Pe urmă tot timpul o să plătim companiile străine să ne facă retușurile și modernizările și vom depinde de acele companii în anii care urmează, când de fapt, ar trebui să le convingem să vină în țară.“

Despre dezinteresul față de transformarea verde a României

Victor Negrescu: „Avem dificultăți în a aduce producție de înaltă tehnologie la noi în țară. De ce nu se preocupă guvernanții? Pentru că primele obiective în materie de transformare verde sunt fixate pentru 2030 și pe urmă cele mai importante obiective sunt pentru 2050. Eu cred că ei nu se văd la guvernare în momentul respective și pur și simplu nu-I preocupă. Ori pentru cineva încă tânăr ca mine este esential să conducem această transformare pentru că dacă nu vom reuși, România rămâne în urmă, vom pierde foarte mulți bani și de asemenea, perspectivele de dezvoltare pentru țară rămân limitate. Deci înțeleg foarte bine care e miza pentru următorii ani. Ori, noi nu investim, nu avem nici măcar specialiști care să lucreze în domeniu pentru că fie am închis școlile, fie nu mai avem profesori pentru a preda. Ar trebui clar o strategie de țară pe acest subiect și miza este enormă.“