- România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană într-un raport EUROSTAT
- Românii sunt codașii Europei la utilizarea internetului pentru a rezolva problemele
- Doar 10% dintre români folosesc site-urile autorităților pentru a obține informații
- Diana Șerban: Online niciodată nu ești sigur că s-a întâmplat ce trebuie
- Sabin Sărmaș: Platformele guvernamentale sunt stufoase și greu accesibile
- Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia sunt în topul clasamentului
Digitalizarea serviciilor și utilizarea site-urilor guvernamentale e complicată pentru români. Suntem codașii Uniunii Europene la utilizarea internetului pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. Până și cei care sunt toată ziua în fața unui calculator aleg să meargă fizic la instituțiile statului.
E și cazul antreprenoarei Diana Șerban, care nu utilizează site-urile autorităților pentru că pierde timp: „Anul trecut am încercat să-mi plătesc impozitul pentru mașină, tot la ANAF și am vrut să plătesc on-line și mi se întorceau banii înapoi. Genul acesta de întâmplări te fac să crezi că oricât de mult ar fi digitalizată relația dintre stat și cetățean întotdeauna se poate întâmpla ceva care să te surprindă”.
10% dintre români folosesc site-urile autorităților publice pentru a obține informații. Procentul este covârșitor de mic în comparație cu celelate state din UE și departe de media europeană care este de 47%. Cei mai multi români care au accesat platformele autorităților sunt tineri între 25-34 de ani și reprezinta un procent de 59%. Apoi cei până în 44 și până în 55 de ani, cu un procent de 56 și respectiv 51%.
Sabin Sărmaș, fostul președinte al autorității pentru Digitalizarea României, a găsit o explicație pentru această situație: „Pentru că în alte domenii care țin de e-guvernare, de servicii publice online la nivel local sau central informațiile nu sunt centralizate, pentru că toate platfomele astea care oferă informații sunt stufoase și nu sunt făcute cu experți în YAI sau YEX cu acei designeri pregătiți care să le facă prietenoase ele sunt greu accesibile”.
Exemplele pe care am putea să le urmăm sunt cel al Danemarcei, unde 89% dintre cetățeni deschid platformele guvernamentale pentru a-și lua informațiile. Pe locul 2 este Finlanda cu 85% iar pe locul 3, Olanda, cu 81% dintre cetățeni.